2019-10-15

De ce Angliei nu i-a plăcut recunoașterea Ierusalimului ca capitală a Israelului?

Este important să vedeți următoarele date și să înțelegeți de ce.
* Primarul Londrei - musulman
* Primarul din Birmingham - musulman
* Primarul din Leeds - musulman.
* Primarul orașului Blackburn - musulman.
* Primarul orașului Sheffield - musulman.
* primar din Oxford -musulman
* Primarul lui Luton - musulman
* Primarul din Oldam - musulman
* Primarul orașului Rokdel - musulman
Toate acestea cu doar 4 milioane de musulmani din 60 de milioane de oameni care locuiesc în Anglia!
Astăzi, există mai mult de 3.000 de moschei în Anglia !!
Există mai mult de 130 de curți din Sharia islamică !!!
Există mai mult de 50 de sfaturi Shariah musulmane !!!!
* Există doar musulmani în principalele orașe !!!!!
Fără a se extinde la alte părți ale Regatului Unit ...
78% dintre femeile musulmane nu muncesc, sunt susținute de stat + locuințe gratuite ...
63% dintre bărbații musulmani nu lucrează, sunt susținuți de stat + locuințe gratuite ...
Familiile musulmane au în medie între 6 și 8 copii, susținute de stat, primesc locuințe gratuite ...
Acum toate școlile britanice sunt obligate să predea o lecție de drept islamic!
Unul dintre modurile de combatere a acestui fenomen este de a continua diseminarea acestor informații pentru a informa cetățeanul neinformat, care ascultă în principal posturile de radio și citește ziare interesate care nu publică adevărul periculos despre lume!
Până în ziua de azi, nu am văzut că aceste informații trec prin mass-media ... și le-ați văzut?

2019-10-14

Vă aduceti aminte se spunea Borbely in 2011?: Nimeni nu vrea sa fure leul, initiava privind "sic"-ul e una exotica

27 August 2011, o
Vicepresedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat, la Targu Mures, ca intentia unor oameni de afaceri din secuime de a introduce "sic"-ul reprezinta un deziderat "exotic" si a asigurat ca "nimeni nu vrea sa fure leul romanesc".
"Oricine vine cu orice fel de initiativa trebuie sa se incadreze in legislatia romaneasca (...) Nimeni nu vrea sa fure leul romanesc, leul romanesc e tare si se tine pe baricade", a comentat Borbely. El a mentionat ca o astfel de initiativa de introducere a unei alte forme de plata, desi poate avea precedente in Elvetia si Ungaria, va trebui analizata, insa momentan se afla la nivel de deziderat.
Ce e cu "sic-ul"?
Eltes Zoltan Imre, unul dintre initiatorii proiectului de introducere a unei forme noi de plata in secuime, a declarat joi ca, alaturi de alti 150 de oameni, doreste sa puna bazele unei cooperative bancare ce ar urma sa puna in circulatie bonuri valorice, sub denumirea de "sic".
Cu mai multi colegi si prieteni ne-am gandit sa punem baza unei cooperative bancare pe nume Siculorum, Banca Cooperatista Europeana Siculorum - BES. Daca totul merge bine, vrem sa ajungem si noi acolo unde au ajuns elvetienii cu banca de WIR", a explicat Eltes, la Realitatea Tv.
"Vrem sa punem in picioare aceasta cooperativa bancara cu multa munca, nu cu speculatie de bursa. Primul pas, vrem sa scoatem niste bonuri valorice, mai bine zis file de cec pe care vrem sa le scoatem in circulatie in 2012 si sa imprimam pe ele personalitati din regiune", a adaugat el.
Eltes a explicat ca aceasta fila de cec - numita "sic", prescutarea de la "Siculorum - BES Bank" - va fi in valoare de 100 de euro, taxele vor fi platite statului roman in lei, iar membrii cooperativei pot sa procure cate 40 de bucati de "sici".
"Cei care intra in cooperativa o vor folosi intre ei ca o moneda locala, intre asociati", a adaugat el.
"Sic-ul", solutie la criza?
"Treaba asta merge foarte bine si in Elvetia, si in Spania, si in Ungaria. In momentele de criza, sistemul asta ar putea sa faca in asa fel ca economia sa prospere", a mai mentionat Eltes.
"Bonurile valorice vor fi in circulatie paralela cu banii romanesti, nici vorba ca in judetele in care vrem sa infiintam acest sistem sa fie fie scos leul romanesc", a sustinut Eltes, care a adaugat ca "sicul" nu va fi limitat la zona Tinutului Secuiesc, daca va functiona.
El a adaugat ca sunt 150 de oameni dispusi sa puna bazele acestui sistem cooperatist. "Nu vad nicio lege care sa ne permita sa nu facem treaba asta", a mai spus Eltes, admitand ca este nevoie de acordul BNR pentru un astfel de proiect.


Ungurii vor ca in judetele din Tinutul Secuiesc sa circule o alta moneda decat leul romanesc
26 August 2011
În Ardeal se lansează monedă separată maghiară. După ce în anul 2010, o organizaţie numită ERDELYI ERO a dorit înfiinţarea unui partid radical cu aceeaşi denumire, renunţând apoi din cauza lipsei de subscrişi, iată că, anul acesta are o iniţiativă cel puţin surprinzătoare. Aceasta vine din partea unuia dintre cei 150 de membrii fondatori ai organizaţiei, Eltes Zoltan Imre, din Miercurea Ciuc.
Propunerea ar fi infiinţarea unei banci care să se numească Siculorum Bes – Bank, precum şi emiterea unei aşa-zis monede, SIC.
Acest lucru este argumentat de autorul iniţiativei, astfel: "Într-o comunitate ca asta (minoritatea maghiară n.r), vom crea instituţii care vor proteja banii şi proprietatea intelectuală, unde activele sunt sigure şi înfloritoare. Banca va funcţiona cu mai puţine fonduri, fonduri de potenţial SIC, utilizate în schimburile comerciale", scrie piatza.net.
De fapt, această idee nu ar fi chiar atât de originală, deoarece inspiraţia domnului Eltes Zoltan Imre vine pe de-o parte din sistemul elveţian WIR, care funcţionează din anul 1929, antrenând vizibil cercul oamenilor de afaceri prin folosirea unui gen de monedă locală asociată, şi doar în domeniul economic, iar de cealaltă parte din sistemul unguresc, numit Francul albastru.
Acesta din urmă, este un voucher folosit în zona oraşului unguresc Sopron, aflat în apropierea graniţei cu Elveţia şi prevede relaţiile economice dintre membri aderenţi. Pe aşa-zis monedă de schimb este imprimat portretul compozitorului Franc Liszt.
Revenind la iniţiativa lui Eltes Zoltan Imre, pe SIC-ul transilvănean, ce se intenţioneaza să fie emis în anul 2012, ar urma să fie imprimate portretele unor personalitati din regiune, cum ar fi cel al Principelui Ardelean Gabriel Bethen.
O primă fază pentru punerea în aplicare a iniţiativei va fi pe data de 27 august a.c., când primarul (PCM) din Băile Tuşnad, Albert Tibor, va fi gazda unei reuniuni unde se vor lua hotărâri în acest sens.
Pentru reuniunea din data de 27 august de la Băiile Tuşnad au fost deja trimise aproximativ trei mii de invitaţii, către directori ai diferitelor instituţii publice şi private, persoane fizice, politicieni şi oameni de afaceri, iar Siculorum Bes- Bank se intenţionează a fi infiinţată la sfârşitul lunii septembrie 2011.

Despre introducerea unor monede locale în România

Din 2004-2005 incoace ma preocupa subiectul monedelor locale/regionale/alternative, ca mijloc de stimulare a economiei pe plan local. Este vorba de mijloace de contabilizare si efectuare a unor tranzactii in sisteme de troc, barter sau orice fel de de schimburi de bunuri si servicii intre persoane fizice/juridice/firme, bazate pe o unitate de masura liber aleasa, gestionata de un sistem electronic, online – adica un fel de online-banking, insa nu in euro sau lei, ci in “nasturi”, “cirese” sau “flori de colt”. In tari precum Germania, Elvetia si Austria, dar si in Ungaria, au existat si exista ZECI de asemena sisteme – cel mai de succes fiind in anii 1930 moneda regionala din Woergel/Tirol, iar in prezent cea din microregiunea CHIEMGAU, din sudestul Bavariei, cu un rulaj echivalent de 4 milioane de euro pe an, tranzactionate cu bancnote “Chiemgauer” sau cu plati prin card bancar.
Incepusem si eu, timid, sa laborez la asa ceva, la Sighisoara, prin 2009 si apoi in 2016, cand am creat, impreuna cu o colega activista, pagina “Banca Oamenilor” (pe moment dezactivata), unde se puteau crea conturi online pentru tranzactii in “moneda” virtuala numita “Floare de colt / Edelweiss”. Proiectelele acelea nu au ‘decolat’, din varii motive, insa relevanta si potentialul unor sisteme de schimb alternativ si de monede virtuale ramane, cu atat mai mult cu cat acestea cresc gradul de subsidiaritate si rezilienta economica a comunitatilor locale si regionale. In plus, emergenta unor monede virtuale gen Bitcoin, FOARTE(!) diferite de monedele regionale si avand alte scopuri, arata ca internetul aduce cu sine si noi conceptii privind monedele si mijloacele de schimb. Cum functioneaza insa, in detaliu, monedele locale/regionale? Mai jos incerc sa le descriu, plecand de la exemplul monedei de succes, Chiemgauer, deosebit de (bine) mediatizata in mass-media germana si nu numai (vezi video).
Sistemul Chiemgauer si altele similare (Bristol Pound, Kekfrank Sopron) functioneaza VOLUNTAR, ca orice moneda regionala – pentru a nu intra in coliziune cu monopolurile de emitere de moneda atribuite (de ce oare?) exclusiv statului si bancilor comerciale. Bancnotele Chiemgauer se pot obtine de la birouri de schimb sau online, la cursul de 1 : 1 cu moneda euro. Pentu a stimula circularea monedei regionale, rascumpararea se face la un curs ceva mai slab, in defavoarea euro, iar valoara monedei regionale scade anual cu circa 12% – adica se percepe o taxa de circulatie(!) ce poate fi redistribuita unor initiative nonprofit, la fel ca si diferenta de curs la rascumparare. In acest fel, moneda stimuleaza si intensifica schimburile comerciale intre ‘actorii’ participanti locali (magazine, mici producatori etc.), contribuind in paralel la finantarea unor initiative de binefacere. Sistemul Chiemgauer a fost initiat de catre elevii si profesorul unei scoli “Waldorf”, fiind intre timp bine integrat in economia locala si sistemul bancar oficial, fiind “impletit” cu cel din urma prin faptul ca unele banci locale vand/cumpara ele insele moneda locala.
O varianta mai simpla a monedei regionale/locale este sistemul de troc (LETS – local exchange trading system, vezi video), cu contabilizare si tranzactii de unitati de masura online, softul cel mai des folosit fiind CYCLOS, elaborat de un ONG olandez, si aplicat in numeroase asemenea proiecte, pe mai multe continente. De unde se vede ca aceste sisteme de schimb si de plata sunt perfect legale si compatibile cu cele oficiale – tocmai pentru ca sunt sisteme cu particiapre VOLUNTARA – adica moneda alternativa NU are statut de mijloc de schimb oficial, deci NU exista obligatia ca vreun comerciant sau statul s-o accepte.
Bun – dar de ce nu exista asemena sisteme in toate orasele si regiunile planetei, daca sunt, aparent, atat de benefice si legale? Pentru ca …NU prea se stie ca asa ceva exista, e legal si benefic. Simplu. Banii si sistemul monetar sunt percepute in general ca ceva ce tine exclusiv de stat si banci, aceste chestiuni fiind invaluite intr-un aer de mister si …alchimie. In plus, sistemele ca cele descrise mai sus (Chiemgauer, sisteme de troc) au si dezavantaje: necesita multa organizare, cunostinte de specialitate, experienta, capital social in localitatile participante, in timp ce posibilitatile de utilizare a “monedei” raman limitate, din pdv. geografic si al bunurilor/serviciilor oferite, atat timp cat autoritatea locala/statul nu accepta moneda pentru plata unor taxe si impozite.
Ar putea functiona asemenea sisteme si la noi, fara sa implodeze, fara sa le pradeze/sparga/hackuiasca candva cineva, doar asa, de dragul artei si din pofta de a distruge si ‘tepui’ ceva constructiv si benefic? In principiu DA, cu rezervele si masurile preventive de rigoare, valabile oriunde in lume. In primul rand, cred ca ar fi nevoie de o zona geografica cu suficient potential economic, social si civic – de regula un oras sau o microregiune cu identitate bine inchegata, cu un minim de traditie locala, spirit intreprinzator, coeziune si solidaritate sociala cat de cat – si cu suficienta INCREDERE a participantilor unii in altii – pentru ca fara inCREDere nu exista schimburi economice, din simplul fapt ca oamenii nu isi acorda CREDIT, la propriu si la figurat.
Intr-o varianta mai indrazneata si evoluata, un sistem local de schimb ar putea fi implementat chiar impreuna cu bancile comerciale si cu autoritatea publica locala (Consiliul local), bancile avand infrastructura pentru deschiderea si gestionarea conturilor de moneda locala si tranzactionarea acesteia, iar autoritatea locala, ca si bancile, dealtfel, ar functiona pe post de CREDITOR FINAL (“lender of last resort“) care sa garanteze cu o anumita suma in moneda oficiala (lei/euro) rascumpararea monedei virtuale, dupa, sa zicem, 1-2 ani. Autoritatea locala (si bancile) sunt cele care au dreptul si posibilitatile tehnice de a asigura rascumpararea monedei virtuale si echilibrarea unor debite in conturile virtuale ale cetatenilor prin impozite locale, scaderea datoriilor din indemnizatii, ajutoare sociale, contract de cont curent etc. In plus, plata taxelor si impozitelor locale in moneda locala ar fi acel element cheie care ar asigura functionarea de durata a sistemului, deoarece ar asigura circulatia monedei – de la cetatean si firme la stat si inapoi.
Pentru “pornirea” sistemului, odata instalat, emitentul monedei (de ex. un consortiu compus din autoritatea publica locala, banci, ONG-uri, avand rolul unei banci locale, cetatenesti) ar putea vira fiecarui cetatean in (sub)contul bancar alternativ o suma de 100 de unitati virtuale ce pot fi folosite pentru plata unor bunuri/servicii (prin online banking si/sau card bancar). La 1-2 ani dupa emiterea monedei alternative, consortiul emitent se angajeaza sa rascumpere de la utilizatori moneda virtuala (lucru pe care il vor face probabil doar o parte dintre participanti, ceilalti preferand sa foloseasca in continuare moneda virtuala). Garantia rascumpararii la cursul 1 : 1 cu moneda oficiala este preconditia functionarii si pastrarii valorii monedei virtuale, astfel incat sa fie acceptata si sa nu-si piarda din valoare pe piata libera de schimb. Bancile comerciale ar castiga de pe urma gestionarii monedei alternative prin comisioanele pe care le aplica si la tranzactiile in moneda oficiala – mai putin prin perceperea de dobanzi, lucru incompatibil cu monedele alternative.
Un asemena sistem pilot merita/poate fi implementat intr-o microregiune/arie metropolitata model, avand in centru un oras mic/mediu, inconjurat de comune/sate, astfel incat sa existe suficienta cerere/oferta de bunuri si servicii intre cetatenii microregiunii (de ex. alimente de la tara vs. bunuri industriale/servicii din mediul urban). Un sistem realizat in consortiu cu actorii mainstream ai vietii economice si politice locale ar functiona stabil, controlabil, cu costuri relativ mici, cu un potential randament mare si cu efecte benefice, masurabile, pentru microregiunea participanta, modelul putand fi evaluat stiintific si replicat apoi in alte zone ale tarii – posibil chiar prin creearea unui cadru legal de functionare a unor viitoare banci locale, cetatenesti.
Astept comentarii, sugestii si reclamatii la ideile de mai sus. Caut parteneri pentru proiect pilot, din mediul politic, administrativ, bancar, afaceri, ONG. Rog seriozitate!
Hans Hedrich
Asociatia Neuer Weg
19. 05. 2018

2019-10-10

Guvernul Dăncilă a căzut! Moţiunea de cenzură a trecut cu 5 voturi peste limită.

10 octombrie 2019, George Calin 
Moţiunea de cenzură a Opoziţiei a trecut, cu 238 de voturi favorabile, 5 peste limita majorităţii. 
Trei parlamentari PSD au votat alături de Opoziţie. PSD pierde Puterea după 7 ani şi jumătate de guvernare, cu o scurtă pauză – Cabinetul Cioloş. 
Premierul Viorica Dăncilă s-a răfuit, în plen, cu Călin Popescu Tăriceanu şi cu Victor Ponta. 
Liderii ALDE şi ProRomânia au ironizat-o pe Dăncilă.

2019-09-28

Lucian Mîndruță: Am strâns gunoaiele cu niște voluntari într-un sat. La birt, vine o femeie și îmi spune: „Păi să veniți și la noi pe uliță”

(Foto Guliver/Getty Images)

Împreună cu un grup de voluntari din comunitatea sa de cicliști și cu câțiva angajați de la o firmă de salubritate, aflați în timpul lor liber, jurnalistul Lucian Mîndruță a participat recent la strângerea gunoaielor de pe marginea drumurilor din câteva sate. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Mîndruță a povestit cum, la finalul acțiunii de curățenie, o femeie din sat l-a întrebat dacă nu poate merge, cu voluntarii, să strângă gunoiul și pe ulița unde locuia aceasta.
„Un sat mai încolo am trecut prin localitate și am strâns gunoaie. La întoarcere, m-am oprit la birtul satului să îmi iau ceva de băut. Și vine o doamnă la mine: «Ce faceți, maică, aici? » Nu era o femeie în vârstă, era la 30-40 de ani, perfect capabilă de muncă. «Ce faceți?». «Păi am strâns pe aici ». « A, păi să veniți și la noi pe ulița aia, în dreapta ». «Voluntariatul » ei era la nivel verbal. Îmi spunea unde mai e de strâns. Cu asta m-a ajutat femeia de acolo din sat. Altă femeie a zis că «sunt destui disponibilizați din aștia care acum sunt asistați social, în sat, de ce nu îi pun pe ei? » Vorbeau ei, între ei. «E, păi da' primarul nu poate să facă asta, pentru că nu îl mai votează oamenii»”.
Întrebat de Lucian Mîndruță de ce nu îi amendează pe oamenii care aruncă gunoaie, primarul din Lipia, unul dintre satele unde jurnalistul a participat la acțiunea de curățenie, i-a spus că, atunci când i-a amendat, Curtea de Conturi i-a imputat lui amenzile neîncasate. 
„Am discutat cu primarul din Lipia si l-am întrebat, domne, oamenii aruncă gunoi, de ce nu le dați amendă? Păi le-am dat amendă anul trecut. Și? Păi și a venit Curtea de Conturi și mi-a reproșat că nu am colectat amenzile. Și acum cum să le colectez, că oamenii fie sunt săraci, fie nu vor să plătească amenzile. Și atunci Curtea de Conturi, zice primarul, mi-a imputat mie banii. Ca să înțelegi cât de strâmb funcționează statul român. Cât de stupid e în propriile legi, care se luptă unele cu altele. Ce credeți că a făcut primarul anul acesta? Nu a mai dat amenzi”, a povestit Lucian Mîndruță

2019-09-21

Orban Viktor se pregateste sa se incoroneze Basileus Balcanicon, βασιλεύς Βαλκανική

Autorul articolului, desi are date certe despre dezvoltarea economiei ungare, crede cã numai prim ministrul ungar este "vinovat" de cresterea economicã, de peste  5 % în acest an. Uitã cã în 2010 economia ungarã era în pragul falimentului de guvernul social democrat a lui Gyurcsány Ferenc, care  a cam vândut tot ce era în proprietatea statului  si a luat tot feluri de imprumuturi neperformante, indiferent cã era strategic sau nu. Dupã preluarea conducerii guvernul condus de cel pe, care criticã autorul, a salvat atât economia cât si statul maghiar de la faliment. Prin alegerea unei echipe de specialisti în economie Orbán Viktor a format un guvern redutabil , care prin mãsuri unortodoxe  a reusit sã parcurgã un drum ascedent. 
Premierul Orban Viktor a fost primul care a reusit sã plãteascã datoriile Ungarei la FMI  si a preferat sã aratã usa conducerii FMI cu toatã opozitia conducãtorilor UE. Acest fapt a arãtat cã mult criticatul Orbán stia ce este bun pentru propriul popor si nu ce era "doleanta" celor de la UE. Oare conducãtorii nostrii s-ar preta la asa ceva? Desigur asta este o întrebare retoricã si stim si rãspunsul, dar suntem sigur cã si domnul analist Petrisor, autorul articolului, stie , dar probabil cã i s-a impus sã scrie articolului de mai jos. 
Guvernul ungar condus de premierul criticat si batjocorit de autorul articolului a fãcut posibil rãscumpãrarea mai toate serviciile comunale, apa, gazul, curentul electric, etc. sunt din nou în patrimoniului statului, ce permite ca locuitorii Ungariei sã aibã reducere de pânã la 50% a cheltuielilor de regie! Mãsura mult criticatã de UE si cei din partidele europene de stânga(?!?)...
Numai invidia sau prostia unora, care scriu tot felul de articole de tipul "basileus balcanion" nu ar ajunge ca si poporului autohton sã-i meargã bine.
Dacã citim articolul de ma jos observãm cã o serie de mãsuri, care au fost introduse de guvernul ungar, ar putea fi un exemplu de urmat conducãtorilor din tara noastrã, indiferent din ce partid fac parte.
In articolul apar niste date, care aratã diferentele dintre politicile economice dusã de cei din Ungaria si România. Un popor de 20 milioane are cotã pe cap de locuitor  din PIB mult inferior fatã de un popor de numai 9 milioane de locuitor. Asta ar trebuie sã preocupã analistul si  nu prosstiile cu "basileus"
Apropo autorul are o viziune foarte gresitã când trateazã probema gazului din Marea Neagrã, pentru cã resursele tãrii noastre se pot valorifica prin conductele europene, care trec prin Ungaria, ele fiind interconectate "dus-intors".  Firma americanã, care a obtinut dreptul de exploatare nu doreste sã facã investitie majorã fãcând astfel jocul guvernului american care vânde tãrii noastre gaz de sist, lichefiat la un pret, care este mult mai convenabil lor si nu românilor! 
Analistul ori nu stie ori nu este pregãtit sã spunã lucrurilor pe nume, dar este problema lui. Cititorul poate decide cine are dreptate. HZ.  
Petrisor Peiu, analist 21 Septembrie 2019

Viktor Orban

In noul guvern al Uniunii Europene, Comisia von der Leyen, ungurul Trocsanyi Laszlo, trimisul lui Orban Viktor la Bruxelles, a fost desemnat Comisar pentru Extindere si Vecinatate. Adica el va fi cel care va gestiona negocierile de aderare ale Serbiei, precum si celelalte dosare din complicata regiune a Balcanilor. Omul de incredere al lui Orban va fi cel care va aduce Serbia in Uniune si o va concilia cu Kosovo.
Orban Viktor nu este un politician obisnuit, el nu are un program politic, el are o viziune pentru Ungaria, pe care o proiecteaza in realitatea unei Europe care se face ca nu ii intelege personalitatea. Pentru a intelege omul, trebuie spus ca Orban Viktor este printre putinii conducatori din lume care isi permite luxul de a aloca o zi pe saptamana pentru citit; o zi pe saptamana nimeni si nimic nu il poate deturna pe Orban de la citit. Probabil ca tot ceea ce citeste ii desavarseste planul prea mare pentru o tara atat de mica.
Premierul maghiar, aproape numit pe viata, a visat o Ungarie care sa fie liderul Europei Centrale, dar a renuntat curand la aceasta, cand a inteles ca dimensiunile teritoriului, economiei si demografiei maghiare nu il indreptatesc sa spere la acest statut. Mai mult, in acea regiune, Polonia se proiecteaza pe sine drept lider, cu mult aplomb si cu suficienta indreptatire, iar Austria si Cehia sunt economii mult mai puternice si mai sofisticate decat modesta patrie a lui Orban.
In acest context, conducatorul ungurilor si-a reorientat, cu pricepere, viziunea de putere regional, proiectand imaginea unei Ungarii-lider al lumii balcanice. Punctul final, simbolic vorbind, al visului lui Orban este, probabil, incoronarea sa, in catedrala Hagia Sophia, ca Imparat al unui Imperiu balcanic de inspiratie bizantina, Basileus Balcanicon, βασιλεύς Βαλκανική
Singura piedica in calea visului maretiei maghiare renascute este destinul natural al Romaniei de a inspira si influenta zona balcanica. Romania este o tara de peste doua ori mai intinsa decat Ungaria, romanii sunt de doua ori mai numerosi, iar economia noastra o intrece binisor pe cea maghiara, cu toate ca se afla in aceeasi liga. Cu toate acestea, Orban are de partea sa lipsa de determinare a conducatorilor de la Bucuresti, precum si absenta oricaror ambitii regionale ale guvernantilor nostri. Bucurestiul pare preocupat mai degraba de mize interne mici, pe termen scurt, decat de asezarea sa in centrul politic si economic al regiunii din care face parte.
Acum patru luni, in aprilie, Slovenia a fost zguduita de un scandal major: ziarul local Mladina dezvaluia modul in care un inalt functionar al Uniunii Europene, Istvan P. Szekely pe nume, isi folosea functia pentru a facilita bancii maghiare OTP castigarea licitatiei pentru cumpararea bancii slovene Abanka (sursa: AICI).
Tot atunci ieseau la iveala multe dintre aranjamentele pe care Ungaria le realizase in micuta tara fosta iugoslava: Imre Balogh, un apropiat al lui Orban, fusese numit de guvernul sloven la conducerea DUTB d.d, agentia de management al activelor bancare, chiar vanzatorul bancii Abank adica, patru ani mai devreme, tocmai pentru a "pregati" aceasta privatizare, concomitent cu plasarea unui membru al FIDESZ (partidul lui Orban), Laszlo Urban, in conducerea altei banci, NLB, detinuta tot de catre OTP. Totul pe fundalul unei relatii extrem de apropiate dintre ambasadoarea maghiara la Liubliana, Edit Szilagyine Batorfi, si guvernatorul bancii centrale slovene, Bostjan Vasle.
Aceste dezvaluiri nu au facut decat sa reaminteasca opiniei publice metodele prin care Budapesta se insinueaza in economiile balcanice: in anul 2011, analogul DNA din Croatia, USKOK, a declansat un scandal international major prezentand probele prin care se dovedea ca fostul premier de la Zagreb, Ivo Sanader, acum in puscarie, primise o mita de 10 milioane de euro de la Zsolt Hernadi, directorul companiei maghiare MOL, pentru a le ceda ungurilor managementul companiei croate de petrol, INA, la care MOL obtinuse in 2003-2008 peste 47% din actiuni in urma unei privatizari suspectate puternic in acei ani.
Cabinetul Orban gestioneaza toate aceste eforturi de a domina economic regiunea, coordonate si metodic infaptuite cu unicul scop de a da Ungariei o greutate majora in Balcani.
Ei bine, daca Ungaria este a 56-a economie a lumii (cu un PIB in metodologie PPP de 325 miliarde USD), Romania, cu un PIB in metodologie PPP de 542 miliarde USD, este a 41-a economie de pe glob. Diferenta de performanta economica este, insa, de partea vecinilor nostri, ei avand un PIB/locuitor de peste 33.000 USD, iar noi unul de nici 28.000 USD. Ungaria se "loveste" nu atat de diferenta de marime dintre economia noastra si a ei, cat de faptul ca egalizarea celor doua performante economice pare din ce in ce mai aproape, facand uitati anii 90, cand Ungaria era in alta liga:
Pentru a compensa dimensiunea modesta a propriei economii, Ungaria a impus o "internationalizare" remarcabila, prin atingerea unor praguri impresionante ale ponderii exporturilor sale (ale comertului exterior, in general) in PIB:
175% din PIB reprezinta comertul exterior in Ungaria, spre deosebire de 75%, cat este la noi...
A doua cale de a impune o Ungarie puternica in regiune este consolidarea unor companii mari, care sa permita utilizarea acestora ca vehicule de expansiune, astfel incat Ungaria are 71 de companii printre primele 500 din regiune, cu mult mai multe decat noi (doar 56 de astfel de companii). Si daca cea mai mare firma ungureasca, MOL, are o cifra de afaceri de peste 15 miliarde de euro, Dacia, cea mai mare firma de la noi, abia atinge 5 miliarde de euro cifra de afaceri. 
Cu niste mari campioni in ograda, Ungaria a acaparat piete din vecini. Iata, de exemplu, structura geografica a imperiului MOL:
Sau cea a imperiului OTP:
Noi? A da, de curand Banca Transilvania a cumparat a treia banca din Republica Moldova...
A treia cale de promovare maghiara este preluarea si utilizarea initiativelor regionale in propriile scopuri. Astfel, atunci cand a aparut Initiativa celor trei mari, Budapesta s-a uitat mai bine la fotografie si si-a dat seama ca se afla in centrul initiativei poloneze:
Si atunci, de ce sa nu profite de asta si sa seteze o agenda axata pe desenarea unei infrastructuri energetice si de transport care sa faca din Ungaria hub-ul regional, punctul de conexiune a Europei Centrale cu Balcanii, a Poloniei cu Balcanii. Cum putea sa minimizeze, insa, o tara atat de mare precum Romania? Simplu, alocandu-i un rol minor si facand ca proiectele de autostrada sa treaca doar pe la marginea tarii noastre:
Magistralele actuale de gaze ocolesc Ungaria, iar rusii vor sa excluda total Ucraina din calea de tranzit. Cum pot ungurii sa devina hub in aceste conditii? Simplu, ii conving pe romani sa faca o conducta care sa aduca gazul din Marea Neagra la... Budapesta:
Este vorba, desigur, de extensia Tuzla-Podisor, care va trimite prin BRUA cam tot ceea ce se va scoate din zacamintele de gaz de pe fundul marii. 
Sunt romanii reticenti cu acest proiect? Nu-i nimic, Orban isi va gasi avocati puternici, pe grupul Exxon si pe presedintele Trump. Cum a ajuns Ungaria sa se alieze cu Exxon, firma care se presupune ca va exploata gazele romanesti? Simplu, asta si-a propus si a urmarit...
In drumul sau neabatut spre cucerirea Balcanilor, Orban se foloseste de orice poate, inclusiv de initiativa chinezeasca a noului drum al matasii (One belt, one road-OBOR) pentru a construi o magistrala feroviara care sa scoata total Romania din traseul regional sud-nord:
Tot pe chinezi se bazeaza Orban si pentru realizarea caii ferate Budapesta-Cluj Napoca:
Si pentru a fi sigur ca Romania nu va fi niciodata atat de puternica pentru a deveni un jucator serios, Orban Viktor depune toate eforturile pentru a ne tine in afara OECD, Budapesta blocand invitatia de aderare a Romaniei la acest organism.
Pe undeva, Orban este de admirat pentru modul ingenios in care devine liderul regiunii, indepartand singura tara cu argumente in aceasta intreprindere. Un om care angreneaza Rusia si China in proiecte gigantice si, in acelasi timp, obtine sprijinul american pentru extragerea resurselor romanesti de gaz este, fara indoiala, plin de detrminare.
Acelasi om care reuseste sa monopolizeze exportul potential romanesc de gaze prin doua firme de casa ale sale (MVM si MET), in timp ce ii someaza pe romani sa faca conducta de la Marea Neagra pe banii lor, iarasi dovedeste viziune si hotarare. Vorbim, totusi, despre acelasi Orban Viktor care se bucura de protectia germana totala oferita Ungariei in cadrul mecanismelor Uniunii Europene, in vreme ce Romania se razboieste cu Berlin-ul pentru a bloca un proiect german major (conducta Nord Stream 2).
Curios sau alarmant mi se pare, pana la urma, ca, din dragoste pentru voturile UDMR din Parlament, nimeni nu vede cu limpezime toate aceste lucruri in desfasurarea lor logica. Cum oare de acesti politicieni ai nostri atat de plini de sine si atat de a-toate-stiutori nu vad tocmai acest efort urias si coordonat al ungurilor de a-l incorona pe Orban Viktor ca noul imparat bizantin?
Mai ales ca acelasi Trocsanyi Laszlo va fi si comisarul care va gestiona relatia cu Chisinaul. Pai daca tot avem ca obiectiv sa apropiem Republica Moldova de UE, poate o facem sub bagheta coordonatorului Trocsanyi Laszlo. Oricum, la inceputul anului, OTP Bank a avut onoarea de a deschide balul, prin achizitionarea a 87,85% din actiunile Mobiasbanca Groupe Societe Generale, a 4-a cea mai mare banca din Moldova, cu o cota de piata de 13,3%...

2019-09-10

Un craniu cu o vechime de 3,8 milioane de ani zdruncină cunoștințele despre evoluția omului

Un craniu de australopitec descoperit în Etiopia zdruncină cunoștințele despre evoluția omului. Deși are dimensiuni reduse, craniul ar fi aparținut unui adult, cel mai probabil de sex masculin, care a trăit în urmă cu 3,8 milioane de ani. 
„Aceasta este una dintre cele mai complete fosile de hominizi cu o vechime de peste 3 milioane de ani”, a explicat Yohannes Haile-Selassie. de la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland (SUA), coautor a două studii publicate recent în revista Nature.
Descoperită în februarie 2016 în zona sitului Woranso-Mille, în regiunea Afar din Etiopia, la 55 kilometri de locul în care a fost descoperită Lucy, această nouă fosilă a fost numită MRD. Craniul aparține unuia dintre primii australopiteci, numit Australopithecus anamensis, relatează Agerpres.
„Inițial, credeam că A. anamensis (MRD) a evoluat treptat în A. afarensis (Lucy)”, a declarat Stephanie Melillo, de la Institutul pentru Antropologie Evoluționară Max Planck din Germania, coautor al ambelor studii.
Însă, această descoperire recentă dezvăluie că cele două specii ar fi conviețuit în savanele din Afar timp de aproximativ 100.000 de ani.
„Acest lucru modifică înțelegerea procesului de evoluție și ridică noi întrebări: au concurat pentru hrană sau spațiu?”, a menționat Melillo.
Reconstituirile faciale (foto jos), efectuate pe baza trăsăturilor fosilei, au scos la iveală faptul că acest hominid avea pomeți proeminenți, maxilar bine evidențiat, nasul plat și fruntea îngustă.
Spre surprinderea cercetătorilor, craniul prezintă un amestec de trăsături caracteristice Sahelanthropus tchadensis, precum „Toumai” (specie de hominid cu o vechime de aproximativ 7 milioane de ani, descoperită în 2001, în Ciad, considerată de unii paleontologi drept primul reprezentant al liniei umane) și Ardipithecus ramidus, precum „Ardi” (o altă specie de hominid descoperită în Etiopia, cu o vechime de 4,5 milioane de ani), dar și de la alte specii mai „recente”.
„Până în prezent a existat un decalaj mare între strămoșii umani cei mai vechi, care au aproximativ 6 milioane de ani, și specii precum Lucy”, care au între două și trei milioane de ani vechime, a precizat Stephanie Melillo pentru care această descoperire „umple spațiul morfologic dintre aceste două grupuri”.

EXCLUSIV Bölöni, scârbit de ce se întâmplă în România: „De asta suntem consideraţi ţiganii Europei!“

10 septembrie 2019, Amir Kiarash
Ladislau Boloni e un om extrem de ocupat şi într-o pauză competiţională cauzată de meciurile echipelor naţionale. Iar asta pentru că munca lui la Antwerp e nonstop! Probabil, de aceea, a şi reuşit să facă dintr-o echipă nou-promovată, în momentul în care a preluat-o în iulie 2017, una care s-a calificat, ulterior, în cupele europene. A ratat însă accederea în grupele Ligii Europa, după o „dublă“ dramatică în faţa olandezilor de la AZ Alkmaar. Când e întrebat ce s-a întâmplat, deşi au trecut vreo trei săptămâni de atunci, se rezumă la un răspuns scurt, precedat de un râs amar: „Eh! Asta e. Antrenorul a fost prost“. 
- „Adevărul“: V-am sunat ca să vă întreb părerea despre meciurile naţionalei… 
- Ladislau Bölöni: Dar să ştiţi că n-am apucat să văd meciul cu Spania. Din ce am citit în presă însă, scorul final n-a reflectat realitatea din teren, în sensul că Spania ar fi trebuit să câştige mai clar. Ceea ce e puţin trist. Apoi, duminică, am jucat cu Malta, la Ploieşti. S-a terminat 1-0 pentru România. Ah, e bine atunci, e victorie. Aşa e. Doar că, după şase meciuri din aceste preliminarii, România are trei victorii: două cu Malta, una cu Feroe. E puţin jenant. E posibil însă ca acest parcurs să aibă legătură cu programarea meciurilor. Păi, am pierdut în Suedia, am smuls un egal în ultimul minut în Norvegia, iar acum urmează să jucăm cu ambele echipe la Bucureşti. Păi, sunt două variante. Dacă suntem pesimişti, vom spune: „Vai de capul nostru! N-avem nicio şansă“. Dacă facem însă un meci bun şi batem Suedia, să zicem, putem trece, brusc, pe locul 2. Şi apoi să ajungem şi la Campionatul European. Apropo, câte echipe ajung acum la turneul final?
- 24. 
- Bun. Deci, chiar şi dacă vom ajunge la Campionatul European, nu vom fi printre primele zece naţionale ale Europei. O să fie frumos, într-adevăr, să mergem la Euro, vom striga de bucurie, ne va oferi un sentiment mare de satisfacţie, însă să nu pierdem anumite lucruri din vedere! Puterea fotbalului românesc nu e dată doar de o calificare a naţionalei la un turneu final. Ţine şi de nivelul campionatului intern şi de jucătorii pe care îi avem în străinătate şi de cum se prezintă cluburile româneşti în competiţiile continentale, dar şi de numărul spectatorilor care vin la meciuri. De aceea spun că trebuie să avem o imagine per ansamblu când evaluăm fotbalul nostru. 
- Apropo de prestaţia echipelor româneşti în Europa, v-a surprins modul în care Viitorul a fost eliminată de Gent? Şi mă refer aici mai ales la meciul tur, pierdut cu 3-6..
- Sincer, mă aşteptam la mai mult. Mai ales că eu văd Viitorul ca fiind cea mai talentată echipă din competiţia internă, cu cei mai mulţi jucători de perspectivă. Mă aşteptam ca o astfel de echipă să pună mai multe probleme unei formaţii precum Gent. 
- Ştiu că au trecut deja câteva luni de la performanţa naţionalei de tineret care a prins semifinalele Euro 2019, dar cum vi s-a părut acest rezultat? 
- Unul bun, dar depinde ce vor face aceşti jucători la naţionala mare. Păi, s-a cerut promovarea lor, în grup, la prima reprezentativă. Da...Sigur (oftează adânc)... Nu se poate aşa ceva? Sigur că se poate orice în fotbal şi în viaţă. Dar, dacă am face aşa ceva, am fi iarăşi unici în lume. Eu sunt interesat să văd unde joacă aceşti fotbalişti care au fost la naţionala de tineret? Şi mai vreau să ştiu ceva: câţi dintre ei joacă, în mod constant, la cluburile lor? Păi, dintre vedetele acestei generaţii, Puşcaş e titular la Reading. Ianis Hagi e, deocamdată, rezervă la Genk... De Puşcaş am fost şi noi foarte interesaţi în această vară. Din păcate, preţul unui împrumut de la Inter era foarte mare, nu era unul avantajos pentru noi. Dar ni l-am dorit mult, mai ales că, din ce am înţeles, el e capabil să joace şi în bandă. Ar fi fost o soluţie în plus pentru noi. Am fost în contact cu impresarul lui, dar, în final, am renunţat, fiindcă şi dacă l-am fi împrumutat de la Inter, n-aveam garanţia că îl vom putea transfer definitiv la finalul sezonului. Şi să creştem jucători pe care apoi nu-i putem cumpăra nu e cea mai bună soluţie pentru noi. Puşcaş însă rămâne un jucător foarte interesant. 
 De Ianis Hagi ce ziceţi? Va reuşi la Genk? 
Eu n-am stat să-i urmăresc meciurile, dar am văzut nişte secvenţe cu el. Într-adevăr, când pune piciorul pe minge, poate fi decisiv. Dar are concurenţă mare la Genk! Acolo, pe postul lui, a fost transferat cel mai bun om de la Plzen (n.r. – slovacul Patrik Hrošovský). O să aibă de furcă Hagi! Adaptarea lui va necesita timp. În puţinele apariţii pe care le-a avut, a făcut şi lucruri bune. Dar mai are o problemă. Ianis a fost adus pentru a-l înlocui pe Malinovskiy, plecat la Atalanta. Ucraineanul era liderul celor de la Genk şi un jucător extrem de respectat de public şi de colegi. De aceea, misiunea lui Hagi e cu atât mai dificilă. 
 De Răzvan Marin (foto) ce spuneţi? 
L-aţi văzut, cu siguranţă, la Standard Liege, unde era om de bază. De ce, deocamdată, nu reuşeşte la Ajax? Acolo chiar că trebuie dat timp! Eu spun mereu: orice român care pleacă din competiţia internă are nevoie de un an, un an şi jumătate până devine jucător! Cunosc şcoala Ajax. Acolo există o logică a fotbalului în care joacă cei mai talentaţi, cei care au fost crescuţi foarte bine. Academia Hagi şi perioada de la Standard Liege nu i-au oferit lui Răzvan Marin saltul tehnic de care are nevoie pentru a juca la Ajax. Pe de altă parte, îl cunosc personal. Ştiu că are un caracter frumos, e un băiat serios, muncitor, un caracter foarte puternic. Are calităţile necesare pentru a reuşi la Ajax în timp. Dar, repet, acolo e crema fotbalului şi e nevoie de multă muncă pentru a reuşi! Vreau să vă întreb părerea legată de un subiect delicat. România riscă să joace fără spectatori, fie meciul cu Norvegia, fie pe cel cu Suedia. Huliganii au provocat noi incidente la meciurile cu Spania şi cu Malta. De pildă, înaintea ambelor partide s-a strigat împotriva ungurilor... (Pauză extrem de lungă) 
Eu sunt ungur. Vă întreb: şi care e vina noastră?  Ca o părere personală, eu cred că e vorba de o lipsă de educaţie din partea celor care scandează aşa ceva... Da. E o lipsă de educaţie totală. Una deosebit de dureroasă. Prietenul meu cel mai bun e un român pe care nu concep să nu-l vizitez, atunci când mă duc acasă, la Târgu Mureş. Şi cum ar fi ca la un meci, el să sară şi să scandeze „Afară, afară, cu ungurii din ţară“? E o dobitocie atât de mare! Pur şi simplu, aşa ceva e peste puterea mea de înţelegere! Nu vreau să accept că nivelul cultural din România a ajuns atât de jos. Şi, credeţi-mă, aş spune la fel, dacă ar exista scandări similare împotriva românilor în Bulgaria sau în Ungaria! Şi e groaznic că au fost astfel de scandări murdare în meciuri cu Spania şi cu Malta, fără nicio legătură cu Ungaria! Dar ca să înţelegeţi mai bine ce vă spun, o să vă povestesc un episod la care am fost martor într-un avion în Belgia. 
 Vă rog… 
La un moment dat, la două scaune în faţa mea, era un român care se certa la telefon cu prietena lui. Nişte înjurături atât de murdare! Hai să ne înţelegem: înjurăm cu toţii, dar ştim unde e limita! În fine, acest om a înjurat atât de urât într-o conversaţie atât de lungă, încât un alt român, care făcuse o poză cu mine, s-a ridicat de pe scaun, s-a dus la acest om şi a ţipat la el: „Nu suntem obligaţi să-ţi aflăm cu toţii problemele personale şi să-ţi ascultăm înjurăturile“. Ei bine, când văd asemenea episoade şi când aud că se scandează împotriva ungurilor în meciuri cu Spania şi cu Malta, atunci îmi dau seama de ce suntem consideraţi ţiganii Europei! Şi, atenţie, n-am nimic cu ţiganii, dar ştiţi ce vreau să spun. Şi mai e ceva extrem de dureros. 
 Vă ascult… 
Astfel de manifestări grobiene nu vin doar din partea unui grup restrâns, nu sunt doar 10-20 de inşi care fac aşa ceva la meciuri şi pe care dumneavoastră îi numiţi huligani. Drama e că în România sunt milioane de oameni cu un astfel de comportament, cu o astfel de gândire. Şi sunt toleraţi de cei din jur. Asta e un lucru cu adevărat trist… 
 UEFA anchetează cazul. FRF e disperată! 
Cele două partide ale naţionalei, cu Spania şi cu Malta, au dat naştere la noi momente oribile din partea unor descreieraţi. Cu Spania, au fost scandări împotriva Ungariei, s-au aprins torte, nu s-a respectat momentul de reculegere în amintirea fiicei lui Luis Enrique, răpusă de cancer osos şi, după ce a marcat Andone, doi imbecili au pătruns pe teren! Duminică, la Ploieşti, în peluză s-a scandat „Ungaria ne suge p***“ minute în şir! Situaţia a fost atât de gravă, încât, în minutul 19, s-a făcut un apel către public: „Stimaţi spectatori! Suntem deja într-o situaţie delicată după problemele de la meciul cu Spania. Nu e cazul să riscăm şi mai mult şi să avem porţi închise cu Norvegia şi cu Suedia, meciuri extrem de importante pentru calificarea la Campionatul European de anul viitor. Nu e cazul să folosim cuvinte xenofobe! Vă mulţumim“. Potrivit gsp.ro, după acest anunţ, huliganii şi-au schimbat ţinta scandărilor idioate: „FRF, m**e FRF“ şi „UEFA, mafia!“. Comportamentul acestor derbedei a fost atât de urât, încât, în final, suporterii cu decenţă, prezenţi la meci, i-au fluierat copios pentru a-i reduce la tăcere. Din păcate, UEFA analizează deja raportul observatorilor de meci şi, aproape sigur, va sancţiona România care, oricum, e recidivistă. Următoarele două meciuri ale României de pe terenul propriu sunt cele cu Norvegia (15 octombrie) şi cu Suedia (15 noiembrie).

2019-08-26

Ungurii, lovitură cruntă pentru România. Până la urmă, au făcut-o!

Autorul articolului nu cunoaște realitatea actuală a țării în care trăiește, altfel n-ar confunda partea a locuitorilor de vorbitori de limba maghiară cu ungurii din Ungaria. Confuzia despre care de altfel ar fi vorba provine și de la antipatia autorului fața de o parte a locuitorilor din țara în care și el trăiește. 
Revenind la tema articolului trebuie să admitem, că nu cunoaște nici legile țării pentru că altfel n-ar face tam-tam pentru un gest făcut maghiarilor de către tineri extremiști, care de altfel sunt membrii unor asociații de sorgintă ortodoxă și care au fost dezinformate tocmai ”personalități” de origini dubioase...
Faptul că în zona Văi Uzului există mai multe cimitire militare pe primarul Dărmăneștului îi deranja că eroi ai primului război mondiali nu sunt români și a ținut morțiș să demonstreze că el are dreptate, neținând cont că cimitirul este pe teritoriul altei județi și că cheltuie bani publici pentru aș satisface crezul propriu... 
https://www.capital.ro/ungurii-lovitura-crunta-pentru-romania-pana-la-urma-au-facut-o.html?utm_source=capital&utm_medium=recomandari_AI
Valentin Vioreanu 28 iunie 2019
Nu s-au lăsat până nu au făcut ce au promis. După ce inițial amenințase că vor recurge la acest gest, UDMR a luat o decizie radicală privind scandalul din Valea Uzului.
Liderii UDMR au reclamat România la Consiliul Europei din cauza incidentelor care au avut loc la Valea Uzului.
Ei au informat printr-o scrisoare oficială adresată preşedintelui şi vicepreşedinţilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), grupurilor politice ale Consiliului Europei şi liderilor delegaţiilor naţionale ale statelor membre ale UE cu privire la ”încălcările de lege” comise în Cimitirul militar din Valea Uzului, se arată într-un comunicat al Uniunii citat de Agerpres.
În cadrul sesiunii plenare a Adunării Parlamentare a CE din 24 – 28 iunie, UDMR a atras atenţia partenerilor internaţionali „asupra aspectelor de încălcare a drepturilor minorităţilor în cazul evenimentelor din Valea Uzului.
Korodi Attila a spus că, deşi România se consideră mereu un exemplu în gestionarea situaţiei minorităţilor naţionale, nu aceasta este realitatea percepută de comunitatea maghiară din România”, se precizează în comunicat.
„România, chiar şi în prezent, consideră minorităţile care trăiesc aici un factor de risc pentru siguranţa naţională, de aceea şi legile ţării sunt aplicate cu dublă măsură în cazul nostru: au existat o serie de încălcări de lege în cimitirul din Valea Uzului, mai mult, seria încălcărilor este continuată tocmai de instituţiile statului care continuă să ignore legile ţării. Maghiarii din Transilvania nu doresc altceva decât ca legea să se aplice în mod egal pentru toţi, atunci când drepturile, demnitatea, imaginea comunităţii maghiare sunt afectate”, a declarat Korodi Attila la Strasbourg.
El a prezentat, totodată, şi rezumatul scrisorii în care este descrisă situaţia din Valea Uzului şi căreia i-au fost anexate materiale foto şi video despre evenimentele din 6 iunie, se menţionează în comunicatul UDMR.
Între mai multe localităţi de la limita judeţelor Harghita şi Bacău există dispute privind hotarul administrativ, cel mai cunoscut caz fiind cel legat de cimitirul eroilor de la Valea Uzului, despre care primăria harghiteană Sânmartin spune că îi aparţine, iar primăria din Dărmăneşti (judeţul Bacău) susţine că se află pe domeniul său public.

2019-08-19

Slujbă ecumenică la aniversarea a 30 de ani de la Picnicul Paneuropean

2019. 08. 19.  MTI
Sopron, luni, 19 august 2019 (MTI) - Cu ocazia aniversării a 30 de ani de la Picnicul Paneuropean, la biserica evanghelică din oraşul maghiar Sopron a avut loc o slujbă ecumenică, la care a participat premierul ungar Viktor Orbán şi cancelarul german Angela Merkel.
În cuvântarea sa, cardinalul primat Péter Erdő, arhiepiscopul de Esztergom şi Budapesta, a spus că, după căderea Cortinei de Fier şi căderea Zidului Berlinului, locul rezistenţei militare şi politice a putut fi ocupat de întâlnirea liberă a popoarelor europene separate pe baze ideologice.
Acest lucru a fost posibil deoarece creştinismul a spus “nu” principiului potrivit căruia entitatea care poate decide ce este bine şi ce este rău, este puterea formată din oameni. Acesta este contextul în care devine clar că lumea, umanitatea, naţiunea noastră, dar şi celelalte popoare au sens şi valoare, a explicat.
Atunci când în urmă cu 30 de ani au început marile schimbări, noi ne-am bucurat, în calitate de creştini, de libertate mai mare, de posibilitatea exercitării mai libere a religiei. Dar şi de faptul că oamenii, care acum se cunoşteau deja unul pe altul, care s-au îmbogăţit în urma unei multitudini de întâlniri personale şi umane, care se respectau reciproc, pot dezvolta şi împărtăşi cu ceilalţi valorile comunităţii şi culturii lor proprii, a concluzionat Péter Erdő.
În cuvântul său de salut, Zoltán Balog, preot al Bisericii Reformate a Vorbitorilor de Germană din Budapesta, a subliniat că libertatea pe care ne-a oferit-o Dumnezeu nu este una nelimitată, ci una responsabilă. Ne aducem aminte cu recunoştinţă de cei care în urmă cu 30 de ani şi în perioada care a urmat au făcut ceva pentru libertatea oamenilor şi a naţiunilor din Europa, a spus.
În rugăciunea sa de mulţumire, acesta a amintit: în libertatea creştină, Dumnezeu l-a făcut pe om capabil de bine, de frumos şi de adevăr, de cooperare şi de solidaritate.
În rugăciunea sa de mărturisire a păcatelor, Péter Kondor, episcop al Eparhiei Sud a Bisericii Evanghelice din Ungaria, a amintit că Dumnezeu a arătat ţărilor calea de ieşire din captivitatea totalitarismului şi a restabilit libertatea vieţii şi a demnităţii umane.
Alături de Viktor Orbán şi Angela Merkel, la slujba ecumenică au mai participat, printre alţii, Péter Szijjártó, ministrul ungar
al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, László Palkovics, ministrul ungar al Inovaţiei şi Tehnologiei, Gergely Gulyás, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Ungariei, Judit Varga, ministrul ungar al justiţiei, Katalin Novák, secretar de stat în cadrul ministerului ungar al resurselor umane, responsabil pentru relaţia cu familiile şi tineretul.
Picnicul Paneuropean a avut loc la 19 august 1989, în localitatea Sopronpuszta din Ungaria, în imediata apropiere a graniţei dintre Ungaria şi Austria. Peste graniţa deschisă temporar, sute de cetăţeni din RDG au ajuns în Austria.

2019-08-05

Cea mai mare pensie din România: 74.000 de lei, bani primiţi lunar de un fost procuror comunist

2 august 2019, Afrodita Cicovschi
Un fost procuror şi comandant de penitenciar încasează lunar o pensie astronomică, de aproape 74.000 de lei, echivalentul a mai mult de 15.000 de euro, a informat Ministerul Muncii, răspunzând solicitării liberalului Forin Roman. „Gheorghe Bălăşoiu, fost procuror comunist şi fost comandat al Penitenicarului Colibaşi, este românul care încasează cea mai mare pensie. Conform unui răspuns al Ministerului Muncii, la solicitarea liberalului Florin Roman, cea mai mare pensie aflată în plată este de 73 890 de lei, adică peste 15 000 de euro lunar şi este încasată de un fost magistrat”, scrie B1tv. ADVERTISING inRead invented by Teads Potrivit calculelor „Adevărul”, în luna iunie, statul a plătit pentru pensiile speciale sume de 88,29 milioane de lei, bani suplimentari pensiei pe care privilegiaţii o încasează în baza contributivităţii. 
 Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), cea mai mare pensie brută plătită în acest an este de 73.890 de lei, din care 7.189 de lei sunt opriţi ca impozit. Aşadar, cel mai bine plătit pensionar din România încasează lunar 66.701 lei, scrie realitatea.net. 
 Casa Naţională de Pensii Publice a refuzat să precizeze dacă pensionarul care a încasat în ianuarie 2019 suma de 66.701 lei este acelaşi om care în iunie 2018 avea o pensie netă de 51.334 de lei. 
 Surse citate de Bugetul.ro spun că Gheorghe Bălăşoiu, fost procuror-şef în judeţul Argeş şi fost comandant al Penitenciarului Colibaşi a rămas şi în 2019 cel mai bine plătit pensionar din România. 
Categoriile care beneficiază de pensie specială (de serviciu) sunt: consilierii de conturi şi auditorii externi ai Curţii de Conturi, judecătorii şi procurorii, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor de judecată şi al parchetelor, funcţionarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil şi membrii ai corpului diplomatic.

2019-07-29

Ce a învăţat Viktor Orban de la Vladimir Putin? Budapesta îşi face armată de trolli. Burse ungare pentru propagandă online

Adevãrul.ro - prin masteranda C. Ioana de la Univ. Bucureşti -  iar lanseazã nişte presupuneri luând ca sursã - altfel necredibilã şi răuvoitoare - ale propagandei de stânga al partidelor din opoziţie din Ungaria precum şi al celor susţinute de fundaţiile lui Şoroş, - încălcând astfel şi cele mai simple norme deontologice.  Criteriul cel mai sigur al lor este să ataci chiar dacă nu ai dreptate. Cam asta face şi revistă ce se consideră cu norme deontologice ridicate, deşi nu are grija asta şi numai la aţâţarea  şi la dezinformarea cititorilor  foloseşte capacitate ei...
Spre a se înțelege faptul că de ce au râs maghiarii de domnul Weber să specificăm, că domnia sa nu a vrut să primească voturile celor de la Fidesz, declarând că dacă ar câştiga cu voturile acestora atunci preferă să nu fie ales în fruntea organismului suprem, lucru care şi s-a întâmplat!!! 
Atât şi nimic mai mult! 
Ce fel de conducător eşti dacă faci astfel de declaraţii numai ca să câştigi "încrederea" lui Şoroş precum şi acoliţii lui...
A făcut un calcul greşit şi a pierdut şi probabil dacă nu era aşa şi altfel pierduse în faţa social democratul - omul de bază, sau marioneta lui Şoroş - celălalt "spitzencandidat"...
De altfel este greu de înţeles că în plin plen a luptei a apărut vestea că are biroul lui de europarlamentar personal într-o cocioabă din satul natal, pentru, care ridică lunar o sumă importantă... 
Deci este greşit să plângem după Weber! 
De altfel de unde ştie cel care scrie articolul de mai jos că nu a existat o înţelegere secretă... 
Se ştie că pentru a doua perioadă s-a acceptat ideea ca el să preia şefia de la doamna ce a câştigat acum!!!
Ca şi o completare la ştirea de mai jos se ştie că la fel fac şi cei de la PNL şi chiar de la PSD să nu mai vorbim de partidele mai mici... Oare şi ai noştrii au învăţat de la Putin?
Interesant este, că masteranda C. Ioana nu a citit tocmai articolul, - care a dat ca sursă, - de unde reiese că prin ATRU(Autoguvernare pe Ţară al Românilor din Ungaria) ar putea obţine în 168 de localităţi deputaţi local şi 15 pe ţară...
Masteranda C. Ioana, despre care se spune, că ar fi expertă LARICS în problematică maghiară, pe lângă faptul că face erori nepermise deontologic, prin publicarea numai acelor surse, care demonstrează o falsă identitate, induce în eroare cititorii adevărului.ro, păcat de ea. Dar, poate că asta este şi dorinţa publicaţiei naţionale...
29 iulie 2019, 1
Pe 5 iulie 2019, Manfred Weber, candidatul Partidului Popular European/PPE la şefia Comisiei Europene/2019, a afirmat pe Facebook că în spatele eşecului său de a fi numit preşedinte ale Comisiei Europene a existat o „axă Macron-Orban“. 
Analiză realizată de C. Ioana* Sursa ungară origo.hu (06.07.2019), sub titlul „Aşa râd ungurii de căderea lui Manfred Weber“, a relatat cu bucurie că ungurii au râs de Manfred Weber, care s-a plâns că „Macron şi Orbán conlucrează împotriva principiilor democratice ale Europei“. 
Ca reacţie la această afirmaţie, au urmat brusc peste 100 de comentarii în limba engleză şi maghiară de la ungurii care s-au bucurat de eşecul lui Weber şi de victoria lui Orbán. Doar câteva comentarii nelaudative la adresa lui Orbán au fost scrise de către străini. Este interesant cum, subit, peste o sută de unguri, toţi scriind într-o limbă engleză depăşind nivelul mediu, au reacţionat pe pagina de Facebook a lui Manfred Weber. Toate acestea lasă loc suspiciunii că lucrurile nu s-au întâmplat spontan, ci ca urmare a unei reacţii coordonate şi controlate. 
Ce se întâmplă, de fapt? 
Fundaţia „Alianţa pentru Noua Generaţie“/Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány, a fost înfiinţată în 2012, de către Péter Ágh - parlamentar ungar, născut la data de 30.01.1982, în localitatea ungară Szombathely, care a avut calitatea de preşedinte al organizaţiei de tineret Fidelitas, din cadrul partidului de guvernământ Fidesz, în perioada 2009-2015. Pe platforma de socializare Facebook, există pagina comunităţii „Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány“, cu acces liber la numărul de persoane care apreciază pagina – 275 şi la persoanele care urmăresc pagina – 286. La momentul înfiinţării „Alianţei pentru Noua Generaţie“, publicaţia ungară pro-guvernământ „Magyar Nemzet“ a preluat şi promovat obiectivul fundaţiei, postat pe pagina de Facebook a comunităţii „Szövetség az Új Nemzedékért Alapítvány“, acesta vizând: „Socializarea generaţiei tinere în scopul de a deveni responsabilă pentru comunităţile maghiare mici şi mari, pentru prezervarea, transferul culturii ungare şi protecţia mediului înconjurător, pe baza ideii solidarităţii creştine, a unei economii de piaţă bazată pe concurenţă loială şi a unei naţiuni ungare europene unite“.
 Totodată, a fost prezentat preşedintele curatoriului fundaţiei, respectiv Cser-Palkovics András, primarul Fidesz din localitatea Székesfehérvár, Ungaria. Din articolul „Magyar Nemzet“ (22.09.2012), rezultă că fundaţia a participat la evenimentul Jövő Hídja/Podul Viitorului de la Budapesta, unde a distribuit exemplare ale publicaţiei sale, Motiváló/Motivator, în care László Kövér, preşedintele Parlamentului ungar, a publicat un articol inspirat de „tinerii talentaţi angajaţi în folosul familiilor şi naţiunii lor“. De la data înfiinţării, în mediul online nu au mai existat date despre activitatea fundaţiei, exceptând cele două mesaje de pe contul comunităţii mai sus menţionate, respectiv unul din 2013 şi unul din 2014. 
Cu toate acestea, potrivit unui anunţ promovat de site-ul szoljon.hu (05.07.2019) şi preluat de surse ungare regionale şi naţionale (06-11.07.2019), fundaţia a lansat un „Program de burse“ care se adresează „studenţilor dedicaţi valorilor civice“, cărora li se oferă locuri de muncă part-time pentru a scrie articole, a se implica în activităţi comunitare şi a contribui la organizarea de evenimente. Programul de burse, intitulat „Fúzió“/Fuziune, va fi demarat la data de 01.08.2019 şi va dura până în decembrie 2019. Participanţilor acceptaţi li se oferă un salariu lunar de 60.000 de forinţi (circa 200 dolari). 
De asemenea, pe site-ul de promovare al Programului „Fúzió“ se specifică faptul că solicitanţii eligibili trebuie să se încadreze în grupa de vârstă de 18-25 ani şi să fie înregistraţi la cursurile de zi ale următoarelor instituţii de învăţământ superior din Ungaria: Budapesti Műszaki és Gazdaságtudományi Egyetem/ Universitatea de Tehnologie şi Economie din Budapesta; 
Budapesti Corvinus Egyetem/ Universitatea Corvinus din Budapesta; 
Pázmány Péter Katolikus Egyetem/ Universitatea Catolică Pázmány Péter; 
Budapesti Gazdasági Egyetem/Universitatea de Economie din Budapesta; 
Eötvös Loránd Tudományegyetem/ Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta; 
Nemzeti Közszolgálati Egyetem/ Universitatea Naţională de Servicii Publice; 
Pécsi Tudományegyetem/ Universitatea din Pécs; 
Szegedi Tudományegyetem/ Universitatea din Szeged; 
Debreceni Egyetem/ Universitatea din Debreţin; 
Széchenyi István Egyetem/ Universitatea Széchenyi István; 
Pannon Egyetem/ Universitatea Panonia; 
Miskolci Egyetem/ Universitatea din Miskolc; 
Szent István Egyetem/ Universitatea Szent István; 
Budapesti Metropolitan Egyetem/ Universitatea Metropolitană din Budapesta; 
Soproni Egyetem/ Universitatea din Sopron; 
Károli Gáspár Református Egyetem/ Universitatea Reformată Károli Gáspár. 
Solicitanţii trebuie să beneficieze de un certificat de competenţe lingvistice de nivel mediu şi avansat pentru o limbă străină, emis de o instituţie de stat şi de o recomandare din partea unui lider de organizaţie civilă sau publică, precum şi de abilităţi de comunicare. Data limită de depunere a solicitărilor a fost stabilită pentru data de 07.07.2019. Pentru aplicarea la program se mai solicită completarea unui formular de cerere online, având ca ataşamente următoarele: curriculum vitae cu fotografie, recomandare din partea liderului unei entităţi civile sau publice, copie după certificatul de atestare a competenţelor lingvstice, o prezentare a activităţilor de voluntariat publice/civile de maximum 500 de caractere şi alegerea unei teme de interviu de maximum 1500 de caractere, care să răspundă la următoarele întrebări: 
1. Este mai importantă libertatea individuală sau interesul comunităţii?; 
2. Poate fi înlocuită energia nucleară cu alte surse de energie?; 
3. Cum vedeţi viitorul Uniunii Europene în următorii 10 ani? Solicitanţii vor fi notificaţi cu privire la decizia finală până la data de 23.07.2019, pe adresa de email indicată pe formularul completat. Totodată, fundaţia va încheia un acord de finanţare cu titularii burselor care va conţine reglementările privind relaţia dintre bursier şi fundaţie. 
Date suplimentare pot fi obţinute la adresa de email palyazat@fuziokozosseg.hu. Este interesant faptul că în anunţul acestui program se menţionează că motivul care a stat la baza înfiinţării burselor „Fúzió“ este acela de a „oferi o oportunitate tinerilor simpatizanţi ai actualului guvern de a-şi exprima ideile on-line/off-line cu privire la cele mai importante întrebări şi probleme ale socieţăţii ungare“. 
De asemenea, sursa „Kolozsvári Szalonna“, descriind acest program de burse (06.07.2019), a concluzionat că scopul guvernului ungar este de a crea o armată de trolli care să-i răspândească mesajele politice. Cerinţele pentru această activitate tind să susţină această suspiciune întrucât solicitanţilor li se cer abilităţi excelente de comunicare în scris şi de utilizare a calculatorului şi Internetului. De asemenea, faptul că beneficiază de abilităţi avansate de limbă străină reprezintă un avantaj în evaluarea solicitării bursei. 
Sursa ungară Media 1 îi cataloghează drept „propagandişti voluntari ocazionali“ pe cei care devin membri ai Comunităţii studenţeşti „Fúzió“. Desigur, nu putem anticipa dimensiunea reală a acestui grup de propagandişti, însă după lista celor 16 universităţi de la care pot aplica doritorii, este posibil ca numărul acestor trolli guvernamentali să fie semnificativ. 
La sfârşitul anului 2017, când imixtiunea Rusiei în alegerile americane era un subiect predilect al presei internaţionale, raportul Freedom House, intitulat „Freedom on the Net 2017 – Manipulating Social Media to Undermine Democracy“ a arătat că cel puţin 30 de guverne din întreaga lume au angajat Keyboard Armies/„armate ale tastaturii“ sau Opinion Shapers/„formatori de opinie“. Michael Abramowitz, în calitate de preşedinte al Freedom House, a afirmat că „folosirea Paid Commentators/comentatorilor plătiţi şi a Political Bots/roboţilor politici pentru extinderea propagandei guvernamentale au fost iniţiative ale Chinei şi Rusiei, dar acum s-au răspândit la nivel global“. 
Acest program de burse pare unul inedit. Deşi este de necrezut ca Ungaria, aflată printre ţările cu guverne angajate în activităţi de trolling, să solicite în mod deschis aplicanţi pentru această activitate (cu siguranţă au existat şi înainte trolli guvernamentali), totuşi până, în prezent, aparent, această activitate s-a derulat fără consemnări financiare în evidenţele publice. 
La 30.01.2018, sursa 444.hu, sub titlul „Unul dintre soldaţii de pe Faceook ai Fidesz ne-a spus ce armată virtuală a creat“, a prezentat un troll Fidesz, care a oferit detalii despre modul în care primesc instrucţiuni de la sediul partidului şi cum trebuie să consemneze în foile de calcul Excel că şi au îndeplinit cotele, însă din material rezultă că aceste personaje au desfăşurat o activitate neplătită, fiind, aparent nişte entuziaşti ai partidului care voiau să răspândească crezul acestuia şi să îi mulţumească pe politicieni. Aşa cum reiese din materialele publice, acest nou program al fundaţiei se suprapune pe perioada de campanie pentru alegerile autoguvernărilor locale din Ungaria, din octombrie 2019. 
Unii comentatori din presa ungară consideră că e posibil ca grupul de trolli neremuneraţi ai Fidesz, care lucrează în cea mai mare parte pe Facebook, să nu fi fost consideraţi utili pentru menţinerea municipalităţilor ungare sub controlul Fidesz. Astfel, propagandiştii Fidesz probabil doresc să atingă un nivel politic mai sofisticat, care ar putea fi asigurat de studenţi. Organizatorii programului solicită aplicanţi din toate universităţile din oraşele mari, inclusiv din Budapesta, unde Fidesz ar putea întâmpina dificultăţi în combaterea unei posibile creşteri a sentimentului antiguvernamental. 
Aşadar, aceşti „bursieri“ sunt deocambată o armată care nu e clar în ce direcţie merge de aici înainte. Este foarte posibil ca ea să fie pusă să lanseze materiale, comentarii şi chiar publicaţii în limbi străine care să acopere problematici ungare, să se adreseze unor autorităţi străine sau să susţină, de ce nu, activităţi anti-româneşti, ajutaţi de abilităţile lingvistice deosebite. Mai ales că azi-mâine vine „Centenarul Trianonului“.

Românii din Ungaria se pregătesc de alegeri
Antuanela Rosioru - 09/07/2019
În această toamnă, în Ungaria au loc alegerile autoguvernărilor de naţionalitate, semnalează Foaia Românească. În perioada următoare, preşedintele Ungariei, Áder János, ar putea face publică data alegerilor de autoguvernări locale, dacă scrutinul ar avea loc în prima duminică a lunii octombrie, pe 6 octombrie 2019. În urmă cu cinci ani, alegerile au avut loc în a doua duminică din octombrie, dar în 2010 şi în 2006 acestea s-au ţinut în prima duminică a lunii octombrie. Unele surse arată însă că preşedintele Janos va alege, cel mai probabil, pentru alegeri, data de 13 octombrie 2019.
În aceeaşi zi cu alegerile locale vor avea loc şi alegerile consilierilor din autoguvernările de naţionalitate, dar acestea vor fi anunţate de Biroul Electoral Naţional (şi nu de preşedintele ţării), care va stabili şi lista localităţilor în care se vor putea ţine alegeri minoritare.
Potrivit sursei citate, până în acest moment sunt 4.780 români înregistraţi în Ungaria, mai puţin comparativ cu numărul românilor înregistrați pentru alegerile din 2014 (5.277).
Alegeri minoritare româneşti se vor putea ţine în 168 de localităţi
La fel ca acum cinci ani, alegeri minoritare se vor ţine numai în localităţile în care, la ultimul recensământ din 2011, cel puţin 25 de persoane s-au declarat aparţinători ai aceleiaşi naţionalităţi. Alegătorii de naţionalitate se pot înscrie în registrul electoral până în cea de-a 16-a zi dinaintea datei alegerilor. Cei care nu se vor înscrie până atunci sau nu s-au înregistrat pentru alegerile anterioare nu vor putea vota pentru consilierii de naţionalitate şi nu vor putea fi nici candidaţi. Conform datelor recensământului din 2011, se vor putea ţine alegeri minoritare în 2.715 localităţi din Ungaria. Cele mai multe autoguvernări (1383) vor putea alege şi forma ţiganii, iar cele mai puţine (10) slovenii. Românii vor avea dreptul de a înfiinţa autoguvernări în 168 de localităţi.
Dacă numărul românilor înregistrați ar crește la 5.000 de români, minoritatea română din Ungaria ar putea avea 23 de deputaţi în Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (ATRU).
De menționat că și în 2014, în momentul anunţării datei alegerilor (iulie 2014), numărul românilor înregistraţi a fost sub 5.000, astfel Autoguvernarea pe Ţară a putut fi alcătuită doar de 15 membri.
Ca și în urmă cu cinci ani, toate alegerile minoritare se vor ţine în același timp, adică atât cele de autoguvernări locale, teritoriale, cât şi cele de nivel naţional. Fiecare alegător va putea să-şi exprime opţiunea pentru diferitele organizaţii de naţionalitate, care vor primi mandate direct proporţional cu voturile obținute.
Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele. Organismul care reprezintă interesele minorității române se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU). Ședința de constituire a AȚRU a avut loc în 22 martie 2007. Ședința s-a ținut în limba maghiară, în ciuda protestelor unei părți din deputați care au cerut să se vorbească românește.
Potrivit datelor Ambasadei României în Ungaria, comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta.
Conform rezultatelor oficiale ale recensământului organizat în anul 2001, în Ungaria trăiesc 7.995 de români, cu 25% mai puțin față de recensământul din 1990 – 10.740 de români.
Totodată, recensământul din 2001 menţionează că 5.998 români s-au declarat a fi ortodocşi, enoriaşi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Alte religii întâlnite în cadrul comunităţii sunt baptistă, penticostală şi greco-catolică.
Potrivit statisticilor prezentate de Wikipedia la recensământul din 2011, numărul românilor a crescut substanțial (de 3 ori) față de 2001 când se declaraseră doar 8.000 de etnici români.
În Ungaria trăiesc 13.886 de cetățeni cu limba maternă româna, iar 26.345 de persoane sunt cetățeni de naționalitate română.

Nu m-aș fi așteptat niciodată că o căsuţă de 9 m2 ar putea s-aibă un asemena interior

Această căsuţă are numai 9 metri pătrați. Nu vei crede niciodată cât de minunat este interiorul acestei căsuţe. Să locuiești într-un spaţiu mai mic a devenit ceva foarte popular în ultimii ani. Acest lucru se datorează în parte faptului că poți construi cu bani și resurse puţine o căsuţă minunată în care poți locui.
Acest lucru îţi permite să economisești o grămadă de bani pentru costurile ipotecare, consilierul ipotecar și alte costuri, cum ar fi un notar. După ce ai văzut acest interior al căsuţei, vei dori cu siguranţă să-ţi petreci noaptea aici!
Ai dori să începi aventura călătoriei în jurul lumii cu o căsuţă atât de mică? Am crezut că este foarte mică în interior, dar cum acest cuplu a rezolvat această problemă este ciudat! Dacă alegi să locuiești într-un spaţiu mai mic, economisești o grămadă de bani pentru costurile ipotecare și de energie electrică.
Ești curios să vezi interiorul grozav al acestei căsuţe? Atunci citește repede în continuare pe pagina următoare! Nu te vei aștepta la asemenea interior.

Fost ministru de externe, despre autonomia Ținutul Secuiesc: 'E un fel de ZID al lui Trump'

Andrei Radu 27/01/2017 
Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu a explicat, în direct la Realitatea TV, în cadrul emisiunii Jocuri de putere, că inițiativa legislativă cetățenească privind declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial, “are valoare de declarație politică”.
“Sigur, încercări de acest gen sunt mai mult ca valoare de declarație politică, chestiune afirmativă, un fel de zid al lui Trump. Adică e ceva de care se vorbește, dar până când s-ar construi așa ceva ar fi o perioadă de timp foarte lungă. Ei au mai făcut o încercare prin 2014 la Comisia Europeană, cu sprijinul Budapestei. Ce era paradoxal atunci și ce e paradoxal și acum este faptul că și atunci partidul aflat la guvernare cu UDMR n-a avut nicio problemă că UDMR dădea în judecată guvernul în care participa. Va fi interesat de văzut de unde își iau semnăturile. Este o discuție răsuflată sub aspectul principial”, a spus fostul ministru de Externe.
Cristian Diaconescu a vorbit și despre relațiile dintre România și Ungaria. Acesta a susținut câ niciuna dintre cele două părți nu dorește stabilizarea acestor relații.
“Este clar că cele două părți, în momentul în care au vrut să încheie tratatul, nu au vrut un instrument prin care să se stabilizeze relațiile. Am încheiat un tratat între două state ca să arătăm occidentalilor că suntem cuminți. Nu e obligatoriu să fii ipocrit, pentru că decontezi peste ani. Nu există substanță la astfel de revendicări”, a conchis Diaconescu.

Viktor Orban avansează în Transilvania: După ce a cumpărat toată presa de limbă maghiara, premierul face acum investiții în domenii strategice

Denisa Miron 13/07/2019 
foto: the telegraph

Premierul maghiar Viktor Orban este tot mai implicat pentru a îşi spori influenţa în rândul comunităţii maghiare din Transilvania. Guvernul de la Budapesta finanțează cu 73 de milioane de euro 66 de proiecte din Harghita, Covasna și Mureș, în cadrul programului de dezvoltare economică a Ţinutului Secuiesc, potrivit agenţiei maghiare MTI, potrivit b1.ro.
În cadrul sesiunii de finanțare, doar IMM-uri au fost eligibile să depună proiecte, iar statul ungar va finanţa cincizeci la sută din suma totală necesară implementării, arată agenţia maghiară.
Majoritatea proiectelor se referă la dezvoltarea firmelor existente, dar au existat şi proiecte de investiţie de tip greenfield.
Principalul scop al programului de susţinere a marilor investiţii în agricultură este înființarea unor unităţi industriale agricole care reuşesc crearea unui sistem integrat şi susţinerea acestor întreprinderi, pe activitatea cărora se poate baza dezvoltarea pe termen lung a sectorului agricol din Ţinutul Secuiesc, mai precizează MTI.
Reamintim că jurnaliştii de la pressone.ro arată că cel mai puternic nou jucător de pe piața media din Transilvania, dar și mediator al banilor puși la dispoziție de guvernul de la Budapesta, este un ONG: Asociația Pentru Spațiul Media Transilvan - ASMT.
De la înfiinţare în 2013, profitând de banii primiţi de la Budapesta, ASMT a început să intre în acționariatul diverselor firme, edituri, radio-uri sau a deținătorilor de licențe de televiziune locală.

Maghiarii vor ca 'Ţinutul Secuiesc' să fie regiune autonomă cu organism legislativ şi executiv

Denisa Miron, 09/01/2018
Rezoluţia semnată luni, la Cluj-Napoca, de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM) arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină “o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că “administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.
“La o sută de ani după adoptarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, maghiarii din România au rămas o comunitate naţională puternică şi generatoare de valori, care doreşte să îşi păstreze identitatea naţională şi patrimoniul cultural, în ciuda politicilor de asimilare a majorităţii guvernelor româneşti din diferitele perioade istorice. Deşi eforturile de apărare a identităţii au consumat energii şi resurse semnificative, comunitatea diminuându-se atât numeric cât şi proporţional, în societatea maghiară din Transilvania există încă resurse pentru progresul cultural şi economic, dacă vom reuşi să creăm cadrul politic, juridic şi administrativ al drepturilor noastre fundamentale: sistemul de drept comun pentru formele de autonomie ale comunităţii”, scrie în Rezoluţia comună a organizaţiilor politice maghiare din Transilvania privind alinierea conceptelor de autonomie, semnată la Cluj-Napoca.
În document se arată că „păstrarea şi perpetuarea identităţii” maghiarilor din România, dezvoltarea culturii maghiare şi existenţa ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, “pot fi asigurate doar prin instituţia autonomiei”. “Autonomia este, de asemenea, şi în interesul majorităţii româneşti, deoarece o comunitate care se simte în siguranţă contribuie semnificativ la progresul întregii ţări (…) Obiectivele noastre nu încalcă drepturile românilor, dar ştim, de asemenea, că eforturile noastre pot avea rezultat numai cu sprijinul majorităţii – propunem un parteneriat în acest sens şi ne dorim să fim respectaţi”, mai scrie în document.
Reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România, ai Partidului Civic Maghiar şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania au stabilit câteva “principii fundamentale pentru armonizarea conceptelor de autonomie”. Astfel, la primul punct din Rezoluţie se arată că “maghiarii din Transilvania trăiesc în situaţii interetnice diferite, au posibilităţi, proiecte şi viziuni diferite şi, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ţinutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localităţile unde populaţia maghiară este majoritară şi autonomie culturală pentru toţi maghiarii din România”.
“Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice”, se arată la al doilea punct din cele patru ale Rezoluţiei comune.
La punctul trei, maghiarii arată că doresc “crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania”. Autonomia culturală este al patrulea principiu enunţat în document, conform căruia “înseamnă autoadministrare pentru toţi maghiarii din România în domeniul educaţiei, informării publice precum şi în domeniile esenţiale de păstrare şi perpetuare a identităţii naţionale şi a culturii”.
Formaţiunile maghiare semnatare îşi exprimă convingerea că „un consens politic creat în interesul viitorului maghiarilor din Transilvania şi în vederea obţinerii formelor de autonomie comunitară va contribui semnificativ la prosperitatea pe pământul natal a comunităţii maghiare”. Declaraţia comună privind alinierea conceptelor de autonomie a fost semnată de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi preşedintele PCM, Biro Zsolt. Într-o conferinţă de presă care a avut loc după semnarea documentului, Kelemen Hunor a precizat că Rezoluţia vorbeşte despre “trei tipuri de autonomie, respectiv cea regională sau teritorială, autonomia locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomia culturală, în primul rând pentru diasporă”. “Aceste trei forme de autonomie trebuie, la un moment dat, cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus liderul UDMR.
“În anul centanarului, am poropus şi propunem un dialog cu majoritatea românească. Este un moment bun să vorbim despre promisiunile de la Alba Iulia de acum 100 de ani. Credem că prin dialog putem găsi acele rezolvări, modalităţi legislative, administrative, prin care dezideratele comunităţii maghiare pot fi îndeplinite”, a mai spus Kelemen Hunor. “Mulţi dintre sceptici se întreabă de ce după 100 de ani de când ni s-a promis respectarea dreptului la autoderterminare şi autonomie, de ce noi în continuare suntem cetăţeni corecţi, care creează valori, cetăţeni loiali ai României. Cred că autonomia este declaraţia supremă de loialitate faţă de statul român”, a declarat, la rîndul său, preşedintele PPMT, conform news.ro