2020-01-24

Declarație mai mult decât controversată a președintelui Ucrainei: „România a ocupat nordul Bucovinei în 1918”

Autor Redactia 
„România a ocupat nordul Bucovinei în 1918”. Declarația aparține lui Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei și a fost făcută în cadrul discursului oficial ținut cu ocazia Zilei Unităţii şi Libertăţii Ucrainei. Evenimentul este marcat anual la 22 ianuarie, deoarece în 1919, în această zi, a fost proclamat Actul de unificare a Republicii Populare Ucrainene cu Republica Populară Ucraineană Apuseană, relatează infoprut.ro.
„În scurt timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei”, a declarat președintele ucrainean cu referire la evenimentele istorice din 1918-1919.
Mai jos vă prezentăm discursul integral al președintelui ucrainean:
„În urma cu 101 ani a avut loc una dintre cele mai semnificative evenimente din istoria Ucrainei. Visele pentru care au trăit și au murit cei mai buni fii ai Ucrainei, pentru o țară independenta si unită. Acesta este un citat din actul „Sluca” care anunță unificarea într-un singur stat independent si a fost proclamat într-un mod solemn de către liderii UNR si ZUNR la 22 ianuarie 1919 în Piața Sofia din Kiev.
În sfârșit s-a ivit șansa de a crea o țară independenta și unită. Ambițiile politicienilor de atunci i-au împiedicat să atingă adevărată unitate de stat.
Unitatea nu stă în cuvinte, ci în fapte. Nu după mult timp Republica Populară Ucraineană a cedat Kievul sub presiunea bolșevicilor, o bună parte din teritoriile Galiției au fost ocupate de trupele poloneze, Bucovina de Nord de români, iar Transcarpatia i-a revenit Cehoslovaciei.
Au trecut mai mult de 100 de ani. Am tras concluziile din această istorie? Ne învață un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina. Doar împreună suntem puternici. După cum arată felicitările de Anul Nou, tema unității este deviza fiecărui ucrainean.
De ce suntem atât de diferiți? Vom putea sa ne îndreptăm către un viitor fără a ne contrazice in ceea ce privește trecutul?
În lumea de azi simțul națiunii apare nu doar datorită tradițiilor comune, a culturii și a religiei.
Există încă multe valori. Sunt acceptate in fiecare colț al Ucrainei. Sunt valori cu care toți ucrainenii se pot identifica în fiecare colț al planetei.
Educația și toleranța sunt alte valori. Valorile libertății și a democrației, dorința de a fi înstărit si bogat. Valorile respectării legilor și a respectului reciproc.
Sunt ucrainean pentru ca trăiesc după legile statului. Întotdeauna sunt gata să-mi apar pământul natal.
Sunt ucrainean pentru ca sunt un cetățean responsabil, plătesc impozite , nu merg pe roșu, parchez corect și nu merg niciodată băut la volan.
Îmi pasa de mediul înconjurător și învăț să gândesc critic.
Sunt ucrainean și suntem cei mai buni in sport, știința și IT.
Am un stil de viață sănătos și studiez limbile străine.
Susțin egalitatea de șanse atât pentru femei cât și pentru bărbați.
Respect legile tuturor minorităților naționale și ale religiilor. Acest discurs poate fi continuat.
Aceste lucruri trebuie făcute de fiecare ucrainean si apoi ucrainenii pot deveni cei dintâi.
Dar asta este un vis. Dar un vis împărtășit a fost întotdeauna un motor pentru noi.
Dragi ucraineni pentru a fi puternici trebuie să fim uniți. Să ținem minte aceste cuvinte.
Sărbători fericite cu ocazia Zilei Unității Ucrainei”, notează infoprut.ro.
Câteva infromații pentru cultura generală a președinelui Ucrainei
La 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat Unirea cu Regatul României, care a fost recunoscută de învingătorii din Primul Război Mondial prin tratatul de la Saint Germain, semnat la 10 septembrie 1919. Înfrângerea şi apoi dezmembrarea Austro-Ungariei a făcut ca negocierile de la Paris privind confirmarea proclamaţiei de Unire din 28 noiembrie 1918 să nu întâmpine dificultăţi majore. România a prezentat nu numai argumente istorice – Bucovina a fost smulsă ilegal Moldovei în 1775 de către Turcia şi oferită Austriei, ci şi argumente militare şi strategice, contra ameninţării bolşevice. În interbelic, „Ţara Fagilor”, traducerea vechiului nume slavon al provinciei, şi-a continuat înflorirea culturală şi economică din La Belle Epoque. Totuși, Bucovina istorică nu se mai află integral în graniţele României. Jumătatea nordică a fost pierdută în urma Pactului Ribbentrop-Molotov prin care Stalin şi Hitler şi-au împărţit teritorii în Estul Europei. Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 a vizat atât Basarabia, cât şi Bucovina de Nord.

2020-01-12

Cine este eligibil pentru a fi recrutat de Armata Română, în caz de război

EDUARD NICOLAE POPA 10/01/2020, 
Cum se fac recrutările în armata română în caz de război *foto: hepta.ro

Perspectiva unui război între Statele Unite ale Americii și Iranul a creat destul de multă panică și în rândul României. Analistul politic Alina Mungiu Pippidi a vehiculat chiar ideea că SUA ne-ar fi putut arunca într-un război împotriva republicii islamice, după eliminarea generalului Qasem Soleimani, la comanda lui Donald Trump.
În atare condiții, e important de amintit ce români pot fi chemați la arme și în ce condiții, după cum prevede Monitorul Oficial al României.
Ce români pot fi chemați în Armată în caz de război
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 990/12.XII.2006, este cel care arată situaţia cu privire la serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război
Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General , recrutarea-încorporarea cetăţenilor încorporabili.
În caz de război, perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anunţă prin mijloacele de informare în masă. Ordinul de asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare este emis pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti, se mai arată în lege.
Art. 23, (1) spune că „sunt încorporaţi pentru îndeplinire a serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani. (2) La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.”
Care este limita maximă de vârstă pentru recrutări în armata română
Limita maximă de vârstă până la care cetăţeni români, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani. De asemenea, potrivit Art. 24, „durata instruirii militarilor în termen se stabileşte prin ordine ale şefilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.”
„Art. 25 . — (1) Pentru a fi recrutaţi sau încorporaţi, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare. (2) Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani”, se mai arată în Monitorul Oficial al României.
Desigur, stabilirea aptitudinilor din punct de vedere psihologice se efectuează pe baza examinării de specialitate, asigurată de structurile specializate ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării. Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor şi recruţilor, în scris. Recruţii pot face contestaţie împotriva hotărârilor comisiilor de recrutare-încorporare.

2020-01-08

Anunţ important! Cum se vor face recrutările în rândul cetăţenilor români, în caz de Război Mondial

08 ian. 2020
În plină confruntare între SUA şi Iran, există câteva întrebări care circulă în întreaga lume privind ce s-ar întâmpla cu exactitate în cazul izbucnirii celui de-al Treilea Război Mondial. Vor fi recrutaţi cetăţeni? În ce condiţii? Privind situaţia poporului român, toate aceste detalii sunt stabilite lege şi Spynews.ro vi le spune chiar acum!
În contextul confruntării dintre Statele Unite ale Americii şi Iran, după asasinarea celui mai important general iranian şi mâna dreaptă a liderului suprem de acolo, Qasem Soleimani, la comanda lui Donald Trump, există tensiune în întreaga lume.
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 990/12.XII.2006, arată care este situaţia cu serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării şi al stării de război. Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General , recrutarea-încorporarea cetăţenilor încorporabili.
În caz de război, perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anunţă prin mijloacele de informare în masă. Ordinul de asigurare a activităţilor de recrutare-încorporare este emis pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judeţului sau al municipiului Bucureşti, se mai arată în lege.
De la ce vârstă se recrutează cetăţenii români
Art. 23, (1) spune că „sunt încorporaţi pentru îndeplinire a serviciului militar în termen bărbaţii, cetăţeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani. (2) La cerere, aceştia pot fi încorporaţi imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.”
Limita maximă de vârstă până la care cetăţeni români, bărbaţi, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani.
De asemenea, potrivit Art. 24, „durata instruirii militarilor în termen se stabileşte prin ordine ale şefilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale.”
„Art. 25 . — (1) Pentru a fi recrutaţi sau încorporaţi, cetăţenii sunt obligaţi să se prezinte la data, ora şi locul prevăzute în ordinul de chemare. (2) Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligaţi să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială îşi au domiciliul ori reşedinţa, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani”.
Desigur, stabilirea aptitudinilor din punct de vedere psihologice se efectuează pe baza examinării de specialitate , asigurată de structurile specializate ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării.
Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor şi recruţilor, în scris. Recruţii pot face contestaţie împotriva hotărârilor comisiilor de recrutare-încorporare.

2020-01-04

Generalul Bem, controversatul erou al maghiarilor de la 1848. A cucerit oraşele Ardealului, dar a sfârşit islamist

In articolul de mai jos generalul Beem József este preyentat ca un ”erou controversat”, dar oare care este adevărul. Faptul că ar fi fost obligat să treacă la islamism - ptr că astfel Turcia nu era obligat să-l expulzeze, sau să predea autorităților austriece - este considerat de autor că ar fi controversat...
Adevărul însă este altul. Atât în țările în care a luptat generalul Bem împrotriva tiraniei cât și în țara sa de naștere are o serie de monumente fiind considerat cu adevărat ”erou” național polonezul care a luptat imperiului austriac ori unde a putut să facă. Observăm intenția autorului de-a mai da o ”lovitură” maghiarilor din Transilvania, cu orice ocazie, chiar în a face ditr-un erou un om controversat.
Uită defapt că cei 10.000 de secui din armata condusă de Bem au putut să facă  și unor armate imperiale  și numai trădarea unor locuitori din Ardeal a făcut ca lupta de eliberare să fie înfrântă.
Gloria și memoria celor care și-au dat viața nu ar fi corect să fie mâzgălită de cei care trăiesc în secolul XXI. 
Daniel Guţă
Generalul Bem, controversatul erou al maghiarilor de la 1848. A cucerit oraşele Ardealului, dar a sfârşit islamistGeneralul Ioseph Bem.
 
Josef Bem a fost una dintre cele mai controversate personalităţi care şi-au legat numele de mişcările revoluţionare de la mijlocul secolului al XIX-lea. Generalul polonez din fruntea insurgenţilor maghiari a cucerit cu trupele sale cele mai importante oraşe din Transilvania. A murit însă la un an de la încheierea revoluţiei, după ce fugise în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islamism 
Generalul Josef Bem (1795 - 1850) a fost unul dintre personajele cheie ale Revoluţiei de la 1848. În tinereţea sa, Jospeh Bem a slujit în armata imperială franceză, sub Napoleon Bonaparte şi a primit legiunea de onoare şi crucea regală pentru faptele de vitejie. Militarul polonez avea să-şi lege numele de Revoluţia de la 1848. 
În primăvara anului 1848, la Viena, din ordinul guvernatorului de facto al Ungariei Lajos Kossuth, Bem a devenit comandantul armatei revoluţionare maghiare, implicată în acţiunile de pe teritoriile Ungariei şi al Transilvaniei. Potrivit istoricilor, generalul polonez din fruntea revoluţionarilor antihabsburgi a preluat comanda unei armate de 10.000 de secui. 
În toamna anului 1848, la Dej, trupele sale i-au învins pe austrieci şi pe românii loiali Curţii Imperiale, iar în primăvara anului următor, Bem a cucerit Clujul, apoi Braşovul şi Sibiul, cele mai importante oraşe ale Ardealului. 
Nepriceperea şi lipsa unui plan unitar de operaţiune pricinuiră în curând înfrângerea şi dizolvarea armatei imperiale din Ardeal. Ungurii izbutiră încă din decembrie 1848 să spargă linia de apărare de la Ciucea, să împrăştie cetele de lăncieri ale tribunilor Nicolae Corcheş şi Iosif Moga şi sub conducerea într-adevăr genială a generalului Bem, să strâmtoreze pe colonelul Urban şi să-l azvârlă peste Carpaţi, în Bucovina. Ungurimea din Ardeal prinse din nou curaj, astfel că satele româneşti văzură iarăşi prăpăd şi barbarie, ce lăsau în urma lor voluntarii şi gardiştii unguri”, relata istoricul Silviu Dragomir, autor al volumului „Avram Iancu” (1924).
 S-a convertit la islam 
Generalul Bem a fost înfrânt, în 31 iulie 1849, în bătălia de la Albeşti (lângă Sighişoara), de armatele austrice sprijinite de români şi de forţele ţariste, iar în 13 august 1849, armata sa a capitulat la Şiria, lângă Arad. 
În timp ce alţi 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare au fost executaţi pentru înaltă trădare, Josef Bem a fugit în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam, împreună cu 72 de ofiţeri şi cu 6.000 de soldaţi, din subordinea sa. 
Despre generalul Bem şi convertirea sa la islamism, ca şi a celor din anturajul său a relatat Eugene Poujade, diplomat francez detaşat la Bucureşti, în funcţia de consul. „Când insurecţia maghiară a fost înfrântă, mai degrabă prin discordie şi spiritul injust, exclusivist al ungurilor decât prin armatele ruse, conducătorii acestei revoluţii s-au retrs pe teritoriul românesc şi otoman prin toate ieşirile păzite de ofiţerii corpului de armată al lui Omer – paşa şi au fost primiţi, cu onoruri, care i-au iritat pe ruşi şi pe austrieci. O masă de refugiaţi obscuri, care nu erau revendicaţi nici de Austria, nici de Rusia – unguri, germani, polonezi – năvăleau spre Bucureşti şi-şi renegau credinţa în public în palatul ocupat de Omer – paşa”, scria Eugene Poujade, citat de autorii volumului „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”, publicat de Editura Academiei Române. 
Bem şi-a luat numele de Amurat Paşa, în onoarea sultanului în solda căruia intrase şi a fost numit guvernator al provinciei siriene Alep. 
Rănile nevindecate ale generalului 
Memorialistul John Paget, susţinător al revoluţionarilor maghiari din Transilvania, îi lăuda calităţile militare. Bem, afirma John Paget, se expunea pericolului cel mai mare însă a de cele mai multe ori scăpa. Aghoitanţii săi mureau însă pentru el. „Adesea ofiţerii săi superiori şi personalul nu ştiau nimic despre intenţiile sale până când nu erau date ordinele pentru executarea lor”, relata John Paget, potrivit autorilor volumului „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”, publicat de Editura Academiei Române. 
În ultimii săi ani de viaţă, generalul polonez era foarte bolnav, din cauza rănilor suferite de-alungul carierei sale militare începute la vârsta de 15 ani. 
Generalul Bem suferea de pe urma unor răni necicatrizate, era slab, lipsit de putere şi părea mult mai bătrân decât era în realitate. După căderea Vienei, Bem a fugit în Ungaria deghizat în vizitiu şi s-a grăbit spre Budapesta, unde s-a oferuit să fie pus în slujba guvernului ungar. În timpul şederii sale în Pesta, un tânăr polonez care venise să se alăture armatei ungare, întărâtat de rapoarte în care Bem era numit trădător şi se spunea că a predat Viena, a intrat în camera acestuia să-l omoare. A descărcat un pistol aproape de capul lui, dar, din fericire, glontele nu i-a atins decât obrazul. Tânărul polonez a fost arestat, dar Bem i-a obţinut ierarea. Puţin înainte ca revoluţia să izbucnească, Bem, care trăise la Paris, a plecat la Londra, unde a suferit o operaţie de înlăturare a unui glonte, care stătea în coapsă de 20 de ani, după un duel”, relata John Paget, potrivit autorilor volumului „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”, publicat de Editura Academiei Române. 
Bem fusese rănit grav la un braţ în timpul luptelor din Simeria, completa autorul. Joseph Bem a murit în 1850, la vârsta de 55 de ani. Îşi prevăzuse sfârşitul 
Modul de viaţă al generalului era descris astfel: „era catolic până la convertirea la islamism şi vorbea poloneza cu o fluenţă neaoşă, franceza foatrte bine, dar germana sa era, după cum mi-a spus poştaşul, foarte greoaie şi stricată, iar când îşi făcea timp reuşea să se explice în întregime şi în mod clar. Tenul său era palid şi bolnăvicios şi, deşi extragerea unui glonte dintr-un os l-a uşurat foarte tare, rana nu s-a vindecat niciodată şi era nevoie de o oră întreagă pentru a fi bandajat şi îmbrăcat în fiecare dimineaţă, de două slujnice care îl însoţeau peste tot şi, prin urmare, fiind schilod nu putea urca pe cal, dar trebuia ridicat de doi oameni ceea ce, fără îndoială, contribuie la uimirea faţă de campaniile sale extraordinare”, relata John Paget. Micul său dejun obişnuit conţinea cafea şi curcan copt sau fript, după aceea rămânea adesea în camera sa scriind depeşe şi, câteodată, lucrând cu secretarul, nu-i plăcea să-i fie făcute anunţuri decât dacă erau de o importanţă decisivă, afirma John Paget. 
"Era plăcut în maniere, dar sub niciun chip din punct de vedere al conversaţiei sau social. Lua prânzul la ora patru, singur, rareori sau niciodată cu personalul său, care mânca într-un apartament alăturat şi cu care conversa puţin sau deloc. I-a spus poştaşului că nu are nicio şansă să trăiască mai mult de anul 1850 şi vestea recentă a morţii sale arată că pronosticul său, întemeiat fără îndoială pe conştiinţa unui organism zdruncinat, s-a dovedit corect”, completa John Paget, potrivit autorilor volumului „Călători străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea”, publicat de Editura Academiei Române

2019-12-24

Cum arată trenul românesc de mare viteză fabricat la Paşcani. Vehiculul, dezvoltat departe de ochii lumii, a fost filmat în timpul testelor

24 decembrie 2019, 11:04deIonuţ Benea
VIDEO Cum arată trenul românesc de mare viteză fabricat la Paşcani. Vehiculul, dezvoltat departe de ochii lumii, a fost filmat în timpul testelorPână la acest moment, Electroputere VFU Paşcani nu a avut o reacţie oficială referitoare la proiect Un tren produs la Paşcani se află în teste începând cu luna septembrie 2019. Vehiculul este dezvoltat de Electroputere VFU.  
 Potrivit sursei citate, prototipul DMU de la Electroputere VFU Pascani are trei vagoane şi o capacitate de transport de 200 locuri pe scaune. "Testele oficiale au inceput in septembrie la CTF Faurei unde a alergat si cu 160km/h si a realzat testele de tractiune si franare. In acest moment automotorul realizeaza testele de panta in vederea autorizarii pe Predeal, incarcat cel mai probabil cu saci umpluti cu nisip, aproape sau putin peste capacitatea maxima de incarcare", au precizat reprezentanţii România Feroviară, care au mai scris că "sunt sanse ca acest DMU sa plece la export". 
Reprezentanţii Electroputere VFU Paşcani nu a au putut fi contactaţi şi, până în prezent, nu au oferit nicio poziţie oficială referitoare la acest tren. România este codaşă la nivel european în ceea ce priveşte viteza medie de rulare a trenurilor. Potrivit reprezentanţilor din domeniu, viteza medie de deplasare a unui tren de călători, în ţara noastră, este de 43 de kilometri. Una dintre cauzele care determină acest lucru este infrastructura feroviară deficitară.

2019-12-15

Ministrul Agriculturii: Toată zestrea României se află într-un Excel pe care oricine îl poate modifica. E jale la ADS

15 decembrie 2019, Afrodita Cicovsch
Ministrul Agriculturii: Toată zestrea României se află într-un Excel pe care oricine îl poate modifica. E jale la ADS
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros. FOTO gov.ro T

oată zestrea României gestionată de Agenţia Domeniilor Statului se află într-un Excel pe care oricine poate să îl modifice din greşeală sau din rea voinţă, a declarat ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, într-un interviu acordat Agerpres. 
Ministrul Agriculturii, despre „aprozarele lui Daea“ şi Bursa de Peşte... Scurta existenţă a Bursei de peşte de la Tulcea. „Au făcut două tranza... Foame de bani: ce plăţi a mai „uitat” să facă Guvernul Dăncilă "La ADS este jale. Toate zestrea României gestionată de ADS este într-un Excel pe care oricine, fie din greşeala, fie din rea voinţă poate să îl modifice. Am întrebat la ADS care este suprafaţa administrată, cât este întabulată şi cât este concesionată. (...) 
Avem în administrare 319.390 hectare, întăbulate şi cadastrate 111.643 hectare, deci o treime, concesionate 230.424 de hectare, iar 90.000 de hectare sunt în diferite stadii de arendă sau situaţia lor este necunoscută. Am văzut şi redevenţele. Ele sunt între 300 şi 800 de kg de grâu/ha. Am întrebat şi câte hectare au fost concesionate tinerilor fermieri şi mi s-a răspuns: zero. Terminăm analiza destul de repede, avem deocamdată date parţiale. 
Vreau să primesc raportul final şi pe urmă anunţăm tot ce s-a găsit. O să vă transmitem exact de unde am pornit, pentru că, dacă vrem să facem strategii, trebuie să ştim pe ce stăm", a subliniat Oros, scrie Agerpres. Camelia-Maria Procop a fost numită de actuala conducere a Ministerului Agriculturii la şefia ADS, aceasta înlocuindu-l pe Bogdan-Gabriel Olteanu, pus în funcţie la începutul lunii august de către fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea

După Polonia, şi Ungaria se pregăteşte o schimbare radicală.

https://www.zf.ro/business-international/dupa-polonia-ungaria-pregateste-schimbare-radicala-discursul-premierului-ungar-viktor-orban-timisoara-ungaria-pregatita-construiasca-europa-centrala-vecinii-vrem-fim-linia-doua-europei-vrem-facem-18667068
 Discursul premierului ungar Viktor Orban de la Timişoara: Ungaria este pregătită să construiască o nouă Europă Centrală, cu vecinii. Nu mai vrem să fim în linia a doua a Europei. Vrem să facem parte din ţările europene în care este cel mai bine să trăieşti, să creezi, şi în care mediul este plăcut

15.12.2019, 

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, sâmbătă seara, la Timişoara, unde a participat la un spectacol organizat pentru a marca împlinirea a 30 de ani de la Revoluţie, că Ungaria este pregătită să construiască, împreună cu vecinii ei, printre care şi România, o nouă Europă Centrală.
Premierul Ungariei a spus, în discursul rostit la Timişoara, că noua Europă Centrală, pe care Ungaria este pregătită să o construiască împreună cu vecinii ei, printre care şi România, ar putea deveni una dintre cele mai competitive regiuni din lume, cu oraşe legate între ele cu autostrăzi şi trenuri de mare viteză, în care oamenii să aibă locuri de muncă şi care s-ar putea confrunta cu problema forţei de muncă venite din Europa de Vest.
„Dacă vom colabora, acest lucru va deveni posibil şi aceasta va fi noua realitate europeană”, a spus prim-ministrul Ungariei, citat de agenţia MTI.
El a mai precizat că Ungaria nu mai vrea să fie în linia a doua a Europei şi vrea să facă parte din ţările europene în care este cel mai bine să trăieşti, să creezi, în care mediul este plăcut şi vrea să rămână una din ţările cu cel mai ridicat grad de siguranţă din lume. În opinia sa, aceste obiective pot fi atinse mai uşor împreună cu statele vecine.
Referindu-se la evenimentele de la Timişoara de acum 30 de ani, Viktor Orban a spus că mesajul transmis de timişoreni şi de români a fost că popoarele din Europa Centrală îşi vor recâştiga libertatea chiar cu preţul vieţii şi că aceste popoare au ştiut că libertatea nu le va fi dată cadou de marile puteri.
„Dacă i-am fi aşteptat pe occidentali, am trăi şi acum sub ocupaţia trupelor ruseşti, am fi membrii Tratatului de la Varşovia şi viitorul nostru ar fi decis la congresele Partidului Comunist. Noi însă am vrut să trăim în libertate (…), iar eroii noştri şi-au jertfit şi sângele pentru ea”, a spus premierul Ungariei.
La Timişoara a avut loc sâmbătă seara spectacolul „Libertate 89”, organizat de Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania pentru a marca 30 de ani de la Revoluţia din 1989.

2019-12-04

Avalanșa întreprinderilor sociale a ajuns și la Cluj. 320 de milioane de euro pentru mai bine de 2.000 de astfel de unități

Ministerul Fondurilor Europene alocă aproximativ 320 de milioane de euro pentru înființarea de întreprinderi sociale în România.
Finanțări nerambrusabile de câte 100.000 de euro sunt oferite pentru persoanele cu spirit antreprenorial, care vor să înființeze întreprinderi sociale.
Ca elemente distincte, acestea trebuie să aibă profil non-agricol, să integreze în muncă șomeri, persoane cu dizabilități, sau alți localnici din categorii vulnerabile, iar profitul să fie reinvestit.
Ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mânzatu, a semnat astăzi, la Cluj, contracte de finanțare cu primarii mai multor comune din Regiunea Nord-Vest a României, care vor distribui, la rândul lor, banii către noile întreprinderi sociale.
Un număr de 116 primării, Camere de Comerț și alte entități din țară, care sprijină economia socială au fost selectate deja la nivel național în cadrul programului, denumit Solidar. Acestora trebuie să li se adrseze cei care vor să înființeze întreprinderi sociale, a explicat ministrul.
„Ele primesc, aceste organizații, un buget de 10-12-13 milioane de lei, mai departe identifică persoane în comunități dornice să creeze întreprinderi sociale, le instruiesc, oferă cursuri de formare, după care selectează dintre acestea 20-21 de persoane care primesc și o subvenție de până la 100.000 de euro, cu care să își înființeze lanseze afacerea socială, pentru că asta presupune dotări, angajați, salarii”, a explicat pentru EBS Radio. Roxana Mînzatu.
Practic, la 116 de organizații intermediare care au câștigat finanțare, cu o medie 20-21 de întreprinderi sociale finanțate, rezultă că peste 2.000 de astfel de structuri ar urma să fie înființate în România în următorii ani.
Pentru a obține suma maximă nermabursabilă, de 100.000 de euro, întreprinderile sociale trebuie să aibă cel puțin cinci angajați.
„Economia socială se referă la acoperirea cel puțin a unei nevoi. Avem categorii vulnerabile, cum sunt persoane cu dizabilități și am avut astăzi discuții despre persoane cu deficiențe de auz, care trăiesc din indemnizația de persoană cu handicap, de exemplu și care nu își găsesc ușor loc de muncă, pentru că nu sunt adpatate locurile de muncă pentru persoanele cu handicap. Unii dintre ei vor putea să creeze întreprinderi sociale în cadrul cărora să fie angajați, am dat exemplul unui restaurant unde persoane cu deficiențe de auz sau de vedere pot fi angajați și pot livra un tip de activitate din care își pot lua și ei salariul și să ofere ceva aparte, un serviciu clienților sau celor pe care îi deservesc. Economia socială oferă locuri de muncă adaptate și o sursă de venit unor categorii importante care altfel, în piață și în companii, nu se pot integra atât de ușor”, a spus Roxana Mânzatu.
Primăria din comuna Recea, județul Maramureș, a obținut o finanțare de peste 13 milioane de lei prin programul Solidar. Autoritățile de aici speră că localnicii vor reuși să pună pe picioare afaceri necesare în comuna cu aproape 8.000 de locuitori.
„Sperăm să reușim să creăm 21 de întreprinderi sociale, cu 105 anagjați. Mă gândesc să găsim, să avem o firmă de salubrizare la nivel de comună, de îngrijire a parcurilor, de cosit, toaletarea arborilor, să găsim o firmă de catering care să fie apropiată de toate evenimentele care sunt într-o comunitate, respectiv nunți, botezuri, înmormântări. Sunt multe persoane care vor să facă foto-video, pentru același gen de evenimente, vrem să atragem cât mai mulți tineri în astfel de proiecte”, a spus primarul comunei Recea, Maramureș, Pavel Octavian.
Aproximativ 320 de milioane de euro sunt alocate la nivel național pentru dezvoltarea de întrprinderi sociale. Pe site-ul Ministerului Finanțelor este disponibilă lista organizațiilor care intermediază finanțările și pe care cei interesați trebuie să le contacteze. Primele subvenții urmează să fie acordate începând din luna martie a anului viitor.
Ovidiu Cornea

2019-12-03

Informație bombă de la o bancă celebră: Ungaria iese din UE

Citind articolul de mai jos, am avea impresia, că și CAPITAL.ro s-a prostit, lansând știri false, dând apa la moara acelora, care stau cu mâna intinsă la Soros sau pur și simplu ascultă comanda acestuia.
O părere al unuia de la SAXO Bank, ar putea fi doar ca și reper, nici, de cum una realistă pentru o țară cum e Ungaria, țară care ”n-a ascultat” FMI sau BERD și a urmat un drum aparte realizând una dintre cele mai mari cote de dezvoltare - aproape 5 %. De altfel cine este domnul Steen Jakobsen ; Este un economist danez iar SAXO Bank este o bancă daneză de investiții online, denumită inițial Midas Fondsmæglerselskab. A fost fondată în 1992 de Lars Seir Christensen, Kim Fournais și Marc Hauschild în calitate de firmă de brokeraj. Numele actual este folosit din 2001, când ați obținut licența bancară. Banca, prin platforma Saxo Trader, oferă servicii de investiții online la care se poate accesa de pe un computer sau chiar de pe smartphone-uri. Astfel puteți cumpăra și vinde obligațiuni, acțiuni, monedă internațională. Iar asta ar trebui să spune tot: un alt speculant care ține la Soros. O altă observație ce trebuie făcut este că conducerea guvernului maghiar în frunte cu Orbán Viktor, își apără propriul popor. Iar această ar fi un exemplu bun și pentru Noi dar mai ales petru autoarea articolului, care lansează un zvon demn de fake news!
De altfel SAXO Bank este cotat bine ca și o firmă de brokeraj, nici decum ca o bancă renumită...
Autoarea trage și concluzii pripită atunci când amintește faptul că Ungaria riscă să iasă din comunitatea europeană. Ea nu știe sau nu vrea să observe ce se vede de o vreme, că marile firme din industria auto germană au mutat cam toate capacitatea în partea estică al Europei. In Ungaria s-a mutat până și BMW-ul, care face la Debrețin o fabrică de peste sute de mii autoturisme pe an. La fel nu este în pericolul de a fi dat afară cu art. 7. tocmai faptului că cca 65-70 % din banii obținuți de Ungaria se întoarce în câteva zile în industria germană! Ar risca oare conducerea Germaniei să piardă acești bani? Mă-ndoiesc... 
Dar nici Steen nu are informații corecte, ptr că datorită fostului premier maghiar Gyurcsány Ferenc între anii 2004- 2010 Ungaria a ajuns la marginea prăpastiei... Economia maghiară, astfel ca era pe același listă cu Grecia care trebuia să facă mari economii și restrângeri pe propriul popor să iasă din prăpastie economică. Ungaria era pe minus 6 % iar numai după ce a fost ales Orbán Viktor a trecut pe plus 1 % apoi 1,2 % , 1,5 % , 2 % ca acum să aibă aproape 5 % cu plus la dezvoltare...     Z.S.   
Corina Chiriac 3 decembrie 2019
Ungaria a avut parte de un succes economic impresionant din 2004 încoace, de când a intrat în UE. Dar căsătoria de 15 ani pare să aibă probleme acum, după ce UE a inițiat o procedură a Articolului 7 împotriva țării din cauza faptului că Ungaria - sau, de fapt, primul ministru Orbán — impune restricții și mai aspre asupra presei libere, a judecătorilor, a mediului academic, minorităților și grupurilor care luptă pentru sprijinirea drepturilor, ceea ce, în opinia UE, nu se aliniază statului de drept, slăbește democrația și nu este conform cu valorile UE. Divorțul este tot mai probabil și este posibil ca Ungaria să ia măsurile de a urma Marea Britanie și să plece din UE până la finalul lui 2020.
„E foarte ironic: o parte importantă a succesului economic al Ungariei din 2004 încoace vine de la transferurile de capital UE. Un estimat al KPMG arată că efectul net al statutului de membru UE asupra creșterii în Ungaria a fost în jur de +3,0% din PIB pe an, dar, în ciuda acestei puternice corelații, guvernul de la Budapesta caută conflict cu Bruxelles-ul cu orice ocazie.
Ungurii au tupeu! Riscă să iasă din UE
Conducerea Ungariei ripostează că țara doar se protejează: în principal își protejează cultura de imigrația în masă. În plus, ei susțin că țara are dreptul să decidă pentru sine. Dar o economie deschisă cu guvernare insulară și reguli pentru imigrație și presă? Este un status quo nesustenabil, iar cele două părți vor avea dificultate în a se reconcilia în 2020 în timp ce procedura Articolului 7 avansează încet prin sistemul UE.
Primul ministru Orbán chiar vorbește deschis despre cum Ungaria este „frate de sânge” cu renegata Turcie, spre deosebire de o parte a restului Europei, o mare schimbare a retoricii care nu a trecut neobservată în Ungaria – cât și în rândul birocraților și politicienilor de la Bruxelles.
Această schimbare de ton coincide cu transferurile UE ce vor dispărea în decursul următorilor doi ani și nu este deloc surprinzătoare. Dar acest lucru va lăsa moneda Ungariei, forintul (HUF), în dezavantaj și o va duce la un nivel nou mult mai scăzut de 375 în ceea ce privește EUR/HUF pe măsură ce piețele se tem de lipsă de angajament sau de inversarea fluxurilor de capital deoarece companiile UE și-au reconsiderat investițiile în Ungaria.”, spune Steen Jakobsen, economist șef al SAXO BANK.

2019-11-21

Potrivit participanţilor unei dezbateri de la Bucureşti, în România se poate observa un regres în domeniul protecţiei minorităţilor

2019. 11. 21.  MTI
Bucureşti, joi, 21 noiembrie 2019 (MTI) - România este departe de a fi o ţară exemplu pentru protecţia minorităţilor, iar în anii 2010 se poate observa de-a dreptul un regres în domeniul exercitării drepturilor minorităţilor, au declarat joi, la Bucureşti, participanţii la dialogul public despre evoluţia situaţiei maghiarilor din România, în cadrul anului jubiliar "30 de ani în libertate" care comemorează aniversarea schimbării de regim. La acest forum iniţiat de ambasada şi de reprezentanţa culturală a Ungariei la Bucureşti, forum desfăşurat în limba română şi găzduit de Institutul Balassi din Bucureşti, Béla Markó, fost preşedinte al UDMR a reamintit: după schimbarea din 1989, maghiarii din România au fost nevoiţi să pornească de la o stare de privaţiune de drepturi totală pentru a-şi reînfiinţa condiţiile instituţionale necesare supravieţuirii, pentru a obţine drepturile fundamentale legate de cultură şi de învăţământ, pentru a organiza reconstruirea comunităţii.
Béla Markó a arătat că în ultimele trei decenii una din deciziile hotărâtoare a fost faptul că UDMR a ales mijloace politice pentru obţinerea drepturilor comunităţii maghiare şi nu demonstraţii, nesupunerea civică sau alte manifestări radicale.
Fostul preşedinte al UDMR a calificat drept o întorsătură istorică – precum şi o dovadă a curajului şefului de stat de atunci, Emil Constantinescu – prima participare a UDMR la guvernare, în 1996.
Totodată a atras atenţia: construcţia începută atunci în domeniul drepturilor minorităţilor s-a împotmolit, ba chiar s-a întors pe dos, dat fiind că în România nu sunt respectate nici măcar legile existente sau acordurile internaţionale ratificate.
Politologul şi activistul pentru drepturile omului Gabriel Andreescu a spus: cartea “pericolului unguresc” a fost jucată în România de SRI, moştenitorul Securităţii, poliţia politică de reputaţie proastă a comuniştilor, precum şi de fosta elită comunistă, pentru conservarea şi legitimarea puterii sale. În opinia sa, în anii 1990 ţara a evitat calea unui război civil de tip iugoslav doar datorită grupărilor intelectuale care s-au pronunţat în mod deschis în favoarea drepturilor omului şi ale
minorităţilor, pentru democratizarea ţării – Uniunea Scriitorilor, Grupul pentru Dialog Social, Liga Pro Europa, Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos.
Potrivit lui Andreescu, după “miracolul” din 1996 – participarea UDMR la guvernare – rolul organizaţiilor civile în protecţia minorităţilor a fost preluat de elita politică, aceasta însă în anii de după 2010 se loveşte tot mai des de zidul dezinteresului şi al împotrivirii. În opinia activistului, drepturilor omului este nevoie de o schimbare de paradigmă în protecţia minorităţilor din România: trebuie disociată cauza celor două comunităţi mai numeroase, a celei maghiare şi a celei rome, de chestiunile celorlalte minorităţi, iar drepturile maghiarilor trebuie asigurate în cadrul sistemului de autonomii culturale şi prin autonomia teritorială a Secuimii.
Cel de-al treilea invitat la acest dialog, Adrian Szelmenczi, reprezentant al agenţiei de monitorizare a presei ActiveWatch, a subliniat: SRI consideră şi astăzi comunitatea maghiară şi aspiraţiile secuilor la autonomie ca un pericol pentru siguranţa naţională. În opinia sa creşte ura verbală antimaghiară, în timp ce presa românească trece sub tăcere raportul Consiliului Europei care arată că România încă nu a aplicat convenţiile privind protecţia minorităţilor pe care le-a ratificat.
Szelmenczi a confirmat faptul că în parlamentul României nu mai sunt reprezentate partidele extremiste, însă a adăugat că aproape toate partidele au deputaţi naţionalişti care ar pedepsi cu închisoarea revendicarea autonomiei teritoriale şi care propun proiecte de lege cu privire la interzicerea simbolurilor etnice.
Vorbitorul l-a criticat şi pe preşedintele Klaus Iohannis, pentru că a formulat obiecţie de neconstituţionalitate împotriva celor mai multe măsuri de protecţie a minorităţilor incluse în noul Cod
administrativ, deoarece astfel – pentru prima dată după anii 1990 – se încearcă din nou îngrădirea drepturilor minorităţilor în România.
Moderatorul dialogului public, Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional împotriva Discriminării, a constatat în concluziile sale: proiectul comun cel mai important al majorităţii româneşti şi al minorităţii maghiare în ultimii 30 de ani a fost integrarea europeană şi euro-atlantică a României. El a adăugat: regresele observate în România anilor 2010 sunt îngrijorătoare chiar şi pentru că protecţia minorităţilor este indisociabilă de democraţie, iar lezarea drepturilor minorităţilor pune în pericol democraţia însăşi.

2019-11-18

Mare atenţie! Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Ucraina - toţi vecinii României sunt conduşi de guverne sau au preşedinţi pro-ruşi sau care fac jocurile Moscovei în regiune

Premierul Ungariei Viktor Orban şi preşedintele Rusiei Vladimir Putin la Budapesta alături de şefii bisericilor creştine din Orientul Mijlociu..

Cu venirea la putere în Republica Moldova a unui guvern minoritar controlat de Partidul Socialist al preşedintelui pro-rus Igor Dodon, România s-a trezit înconjurată de state conduse de preşedinţi sau guverne aliate sau care au legături strânse, politice şi economice, cu Moscova.
În Ungaria, premierul din ce în ce mai eurosceptic Viktor Orban face adesea schimb de vizite cu preşedintele rus Vladimir Putin - liderul unei ţări pe care Uniunea Europeană şi SUA o sancţionează pentru că şi-a alipit o parte din teritoriul Ucrainei, stat vecin Uniunii şi României. Ungaria este săracă în resurse energetice şi are nevoie de gazele şi tehnologia nucleară ale Rusiei, iar Orban profită de prestigiul dat conducătorului unei mărunte ţări europene de prietenia unuia dintre cei mai temuţi lideri din lume. Putin a venit la Budapesta la sfârşitul lunii octombrie.
În Ucraina, noul preşedinte, actorul Vladimir Zelenskiy, a evitat în campania electorală să spună ce strategie are în legătură cu agresiunile Rusiei şi estul ţării, măcinat de război, iar ultimele sale acţiuni sugerează că pentru pace este deschis la compro­misuri cu separatiştii pro-ruşi şi dispus să lase Crimeea ruşilor. Zvonuri din presă spun că Zelenski a acceptat recent să se întâlnească cu Putin în Kazahstan.
Şi conducătorii politici ai Bulgariei fac schimburi de vizite cu Putin. Premierul bulgar Boiko Borisov îl aşteaptă pe preşedintele rus la Sofia anul viitor pentru a sărbători împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între cele două ţări. Ca şi Ungaria, Bulgaria este interesată de gazele ruseşti, de care este dependentă. Pe teritoriul ei va trece o ramură a gazoductului TurkStream, alternativă la defunctul South Stream, care aduce gaze naturale ruseşti direct în Turcia, apoi în Bulgaria şi Serbia, iar de acolo în Ungaria. Bulgaria şi Ungaria sunt membre ale NATO şi UE, structuri incompatibile cu interesele Rusiei.
Serbia este un aliat tradiţional al Rusiei în regiune care, deşi este în proces de aderare la UE, a încheiat, în pofida avertismentelor Comisiei Europene, un acord de comerţ liber cu Uniunea Economică Eurasiatică, organizaţie prin care Putin vrea să blocheze expansiunea influenţei UE spre Est.
În Cehia, preşedintele Miloö Zeman este un bine cunoscut prieten al lui Putin. În politica externă a ţării sale, cea mai avansată economie din fostul bloc comunist, Zeman s-a poziţionat adesea contra guvernului şi este considerat cel mai influent şi fidel aliat al Kremlinului în Europa Centrală.
De remarcat este că relaţiile Ungariei şi Bulgariei cu Rusia au avut în ultimii ani episoade mai tensionate, însă sunt analişti care spun că acestea au fost spectacole pentru ochii lumii, iar legăturile cu Kremlinul au rămas la fel de profunde.
Astfel, la începutul anului premierul maghiar Orban le-a spus diplomaţilor americani că vrea ca ţara sa să fie „neutră, ca Austria“, în eforturile Washingtonului de a împiedica extinderea influenţei Rusiei şi Chinei, după cum scrie The Wall Street Journal. Apoi, Budapesta a insistat pe renegocierea acordului de finanţare a proiectului prin care o companie rusă extinde centrala nucleară maghiară Paks. Se vorbea deja atunci de desprinderea Ungariei de pe orbita Moscovei.
Proiectul nuclear este finanţat cu un credit de zece miliarde de euro de la Rusia, iar guvernul Ungariei a convenit în primăvara acestui an cu Moscova să înceapă rambursările după ce cele două reactoare noi vor fi conectate la reţea şi vor începe producţia. Contractul prevedea iniţial că Ungaria va începe să plătească ratele din 2026, când reactoarele ar fi trebuit să fie operaţionale. Însă proiectul este întârziat cu doi ani, iar Ungaria ar fi ieşit în pierdere dacă nu modifica termenii. Rosatom a fost aleasă în 2014 să extindă centrala cu două reactoare. Buda­pesta a făcut secrete condiţiile contractului de fi­nan­ţare. De atunci, Orban a apărat în repetate rânduri legăturile Ungariei cu Rusia, a permis unor vehicule militare ruse să treacă prin Ungaria pentru a ajunge la o bază militară din Serbia (Serbia primeşte din când în când „donaţii“ militare de la Rusia), deşi Rusia este sub sancţiuni occidentale, a criticat sanc­ţiunile, iar la ultima vizită a lui Putin a redat, pentru el şi liderul rus, imaginea de apărători ai creştinătăţii.
Iar Putin a fost primit de Orban la Budapesta cu un cadou: cu doar câteva ore înainte de conferinţa de presă comună a celor doi şefi de state, diplomaţia ungară şi-a exercitat dreptul de veto în privinţa unei declaraţii comune a NATO referitoare la Ucraina pe motive că aceasta nu conţine referiri la obligaţia Kievului de a proteja drepturile etnicilor maghiari care trăiesc acolo. Ulterior, veto-ul a fost retras deoarece propunerile maghiare au fost incluse în document. În urmă cu cinci ani, Orban a spus că etnicii maghiari din vestul Ucrainei ar trebui să primească cetăţenie dublă şi autonomie, dacă vor. El mizează în alegeri pe voturile etnicilor maghiari din diferite ţări.
În Bulgaria, în septembrie a izbucnit un scandal în care procurorii l-au acuzat de spionaj în favoarea Rusiei pe preşedintele unui ONG pro-rus pentru ca luna următoare un diplomat rus să fie declarat persona nongrata, fiind şi el acuzat de spionaj. Opoziţia acuză guvernul de la Sofia că aruncă în spaţiul public scandaluri false, regizate la Moscova cu ocazia vizitei acolo a premierului bulgar, pentru a-şi acoperi politica pro-rusă. La fel ca Ungaria, Bulgaria a permis transportul, de data aceast pe calea aerului, de armament rusesc către Serbia.
TurkishStream, ramura din Balcani a acestuia şi gazoductele Nord Stream, care aduc gaze ruseşti direct în Germania, au ca scop eliminarea Ucrainei din reţeaua de export de gaze ruseşti.
În Moldova, preşedintele Igor Dodon îi sperie pe moldoveni încă din vară că ar putea răm‚ne fără gaze de la 1 ianuarie din cauza Ucrainei. Soluţiile salvatoare - el, mărinimia Rusiei şi Vladimir Putin, scrie Deutsche Welle. Astfel de temeri a lansat, dar pentru toată Europa, zilele trecute şi liderul rus. Consilierul prezidenţial Ion Chicu, care a acuzat recent oficiali ai UE de „dezastrul“ în care a ajuns Moldova, a devenit premier, notează Euractiv. Dodon îl aşteaptă pe Putin la Chişinău în 2020, „anul Rusiei în Moldova“.

2019-11-12

Mituri despre Diaspora spulberate de alegerile din 10 noiembrie: ce credeam noi și ce s-a întâmplat în realitate

Vot diaspora - tabel

Statistica Diapora cu cel puțin 50.000 de voturi
Până deunăzi, știam că românii noștri de peste hotare ar vrea să schimbe România, dar prin vot era foarte complicat. Nu aveau posibilitatea fizică să-și demonstreze puterea votului, blocându-se în cozi interminabile. De la aceste alegeri din 10 noiembrie acest obstacol major a dispărut. Dar, o dată cu el, au dispărut și câteva mituri, descoperind alte realități, neașteptate.
1. Diaspora are o apetență de vot mult mai mare decât românii de acasă, are altă educație civică, altă atitudine participativă. Fals. Acum, când s-au înființat de 3 ori mai multe secții de vot decât la scrutinurile trecute și s-a votat 3 zile s-au prezentat la vot sub 25% dintre românii din străinătate (față de aproape 50% în România). Practic, numai cine nu a vrut nu a votat, pentru că logistic au fost condiții mai mult decât necesare. Plus alternativa votului prin corespondență. La minimum 3 milioane de români cu drept de vot în afara granițelor au votat 675.000. Sigur, un record, dar mitul superiorității a fost doborât.
2. Italia și Spania sunt principalele fiefuri ale Diasporei active. Fals. Când vorbeam de românii plecați în străinătate, ne gândeam că cei mai mulți și cu cele mai multe legături păstrate cu țara sunt în Italia și Spania. Presa are corespondenți speciali în aceste țări, s-au dezvoltat comunicații dedicate lor, cu telefonie și cablu TV de pe platforme românești, transport și coletărie supradimensionate pe aceste zone. Toate inițiativele dedicate diasporei s-au îndreptat spre Italia și Spania. Presupusa legătură emoțională cu țara a fost însă serios pusă la îndoială de comportamentul electoral din 10 noiembrie. Italia a rămas principalul bazin (aproape 130 de mii), dar prezența a fost dezamăgitoare – aproximativ 12%. Italia avea potențial de 1 milion de voturi. Spania a fost și mai surprinzătoare: din 880 de mii de români rezidenți cu drept de vot au venit la urne 89 de mii, adică 10%. Ambele țări au infirmat și faptul că sunt motorul diasporei, cu fermentul oamenilor tineri și dornici să se întoarcă într-o țară mai bună. Eeh, ei nu prea au fost la vot. Votanții dominanți din Italia și Spania au fost din grupa de vârstă 45 – 64 de ani.
Surpriza: Diaspora dinamică este în Marea Britanie și Germania. Oarecum marginalizate în dezbaterile despre Diaspora (mai ales Germania), cele două țări au demonstrat la alegerile prezidențiale că sunt două fief-uri importante și cu greutate ale românilor din străinătate. Marea Britanie este a doua țară contributoare de voturi, iar Germania a treia. Mai mult decât atât, în cele două țări capacitarea la vot a fost net superioară țărilor „tradiționale” (31% Marea Britanie, 17% Germania) și a fost construită în jurul tinerilor – grupa de vârstă 25-34 de ani. O explicație ar fi că în cele două țări mai nordice există și o elită românească, formată din medici, profesori, artiști, specialiști în finanțe și IT.
Una peste alta, concluzia cea mai dureroasă ar fi că românii care pleacă, în marea lor majoritate, se rup de țară și își văd de drumul lor fără să se mai uite înapoi. Mitul că în Diaspora stă speranța reinventării României pe modelul prosper al Occidentului pare și el un mit cel puțin incert. Cei care pot face asta sunt foarte sau prea puțini.

Foto: Marius Zmărăndescu/ Inquam Photos

Datele despre rezidența românilor în străinătate sunt divergente și necentralizate. Pentru analiza de mai sus am folosit ca surse Ambasadele României din cele 4 țări, Institutul Național de Statistică din Italia, presa din Spania și Germania, acestea fiind cel mai aproape de izvoarele oficiale

2019-10-30

Ce caută Putin la Budapesta

30 octombrie 2019, Ion Gaidau
Vladimir Putin efectuează miercuri o vizită la Budapesta la invitaţia lui Viktor Orban. Este vorba de a treia deplasare oficială a preşedintelui rus în capitala Ungariei în ultimii cinci ani. 
Sosit la putere în 2010, premierul ungar Viktor Orban şi-a făcut un obicei din a-şi da întâlniri cu Vladimir Putin. Cei doi şi-au strâns mâna de zece ori în ultimii nouă ani în cadru oficial. O nouă strângere de mână a fost programată pentru miercuri la Budapesta, urmată de o conferinţă de presă după-amiază. Potrivit AFP, liderul de la Kremlin şi-a stabilit pentru Ungaria o agendă dominată de chestiuni economice. Printre ele figurează semnarea unui important contract de aprovizionare cu gaze, extinderea unei centrale nucleare şi un proiect comun pentru livrarea de echipamente feroviare Egiptului. În opinia analistului Andras Racz, de la Consiliul German pentru Relaţii Externe (DGAP), Viktor Orban, un promotor al democraţiei parţiale, nu face decât să contribuie la popularitatea lui Putin. „Vizita (la Budapesta, n. red.) îi va permite (lui Putin, n. red.) să demonstreze că, în pofida tensiunilor cu Occidentul“, din cauza conflictului susţinut de Moscova în Ucraina, ţară vecină Ungariei şi României, „există încă o ţară membră NATO unde poate fi primit în mod constant“, comentează Racz pentru AFP. 
Viktor Orban „se prezintă ca o punte între Est şi Vest, dar în spatele acestei afişări, elementele care dovedesc caracterul asimetric al relaţiei sunt în creştere“, remarcă la rândul său Peter Kreko, directorul centrului de reflecţie Political Capital. 
De exemplu, Moscova şi Budapesta au semnat în ianuarie 2014, fără licitaţie, un acord de 10 miliarde de euro pentru extinderea singurei centrale nucleare a Ungariei. Analiştii consideră că acest contract sporeşte dependenţa energetică a Ungariei faţă de Rusia, care furnizează în prezent 80% din petrolul şi 70% din gazul consumate în ţara vecină. 
Un alt exemplu, o bancă suspectată de Statele Unite că ar fi o sucursală a serviciilor secrete ruse s-a stabilit luna trecută definitiv la Budapesta. 
Luând act de această mişcare, opoziţia de la Budapesta a avertizat că riscurile legate de prezenţa acestei sucursale depăşesc cu mult posibilele avantaje economice. În plus, Ungaria a expulzat în Rusia doi traficanţi de arme vizaţi de o cerere de extrădare către Statele Unite, în timp ce fiul şefului serviciilor ruse de informaţii externe a obţinut o viză Schengen prin intermediul Budapestei. După Putin, Orban îl aşteaptă la Budapesta pe 7 noiembrie pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

2019-10-29

Semnal de alarmă: la Turda, un cimitir al ostașilor din Cel De-al Doilea Război Mondial a fost acoperit cu deșeuri

În actualul cartier Oprișani din Turda se află un vechi cimitir militar de campanie în care au fost îngropați militari căzuți în timpul celui De-al Doilea Război Mondial în luptele dintre cele patru armate – maghiară, germană, română și sovietică -, care s-au înfruntat în zona orașului Turda în perioada septembrie – octombrie 1944. Informația a fost postată de arheologul Gheorghe Petrov, care și-a propus să avertizeze asupra faptului că zona a fost acoperită cu deșeuri.
Imagini cu zona unuia din cele două vechi cimitire care au existat în satul Cristiș (în maghiară Keresztes, tradus: Câmpul Cruciaților) au fost postate de Facebook, cu precizarea că localitatea a fost înglobată orașului Turda din județul Cluj, cunoscută astăzi drept cartierul Oprișani, un loc cu mari rezonanțe în istoria medievală a Ardealului.
Cam de prin anii 60 ai secolului trecut cimitirul, situat imediat lângă calea ferată spre Câmpia Turzii, a fost părăsit, dezafectat și căzut în uitare, astăzi aproape toate semnele ce marcau cândva la suprafață mormintele fiind dispărute.
Gheorghe Petrov, arheolog la Muzeul de Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), detașat din 2014 la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), trage astfel un semnal de alarmă asupra faptului că în partea de est cimitirului localnicilor a fost organizat un cimitir militar de campanie în care au fost îngropați militari căzuți în timpul celui De-al Doilea Război Mondial în luptele dintre cele patru armate – maghiară, germană, română și sovietică -, care s-au înfruntat în zona orașului Turda în perioada septembrie – octombrie 1944.
„Din informațiile aflate cu ani în urmă de la câțiva oameni care astăzi nu mai sunt printre noi, în acel loc ar fi fost înhumați, în gropi individuale dispuse pe șiruri paralele, mulți militari sovietici, dar și români, numărul acestora neputând fi precizat. Pe teren, denivelările mormintelor erau încă vizibile în urmă cu vreo 45 de ani când și eu le-am văzut și am călcat pe ele, fiind însoțit de un martor al vremurilor războiului. Locul nu a fost îngrijit și nu a mai interesat pe nimeni. Mai mult, spre sfârșitul anilor 80, chiar și după 1990, peste o parte din suprafața de teren ocupată de mormintele militare au fost depozitate mari cantități de moloz și deșeuri industriale. Nu am cunoștință ca autoritățile locale sau cele naționale cu competență în acest domeniu să fi fost interesate vreodată de acest loc, unde, în pământ, zac totuși rămășițele a numeroși oameni fără o identitate cunoscută. Soarta le-a hărăzit un sfârșit nefericit în vremuri de război, departe de locurile natale, pe care nici unul dintre ei nu și l-a dorit”, spune Petrov.
La final, arheologul clujean precizează că a făcut publice aceste informații „ca să fie cunoscute de cât mai multă lume interesată de trecutul recent care, poate, va produce și consecințe”

2019-10-27

Focuri de veghe în peste 80 de aşezări din Ţinutul Secuiesc, ca semn al dorinţei obţinerii autonomiei

2019. 10. 27.  MTI
Cluj-Napoca, duminică, 27 octombrie 2019 (MTI) - Maghiarii au aprins focuri de veghe în peste 80 de aşezări din Ţinutul Secuiesc, ca semn al dorinţei obţinerii autonomiei, a transmis, pentru agenţia ungară de presă MTI, Zoltán Gazda, organizatorul principal al manifestării, şef de birou al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS).
În timpul zilei Autonomiei Ţinutului Secuiesc au fost colectate şi semnături pentru sprijinirea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale, iniţiativă lansată de CNS; dimineaţa, în biserici, iar seara, în jurul focurilor de veghe.
În apropierea fiecărei foc de veghe, organizatorii pe plan local au citit petiţia prin care şi-au manifestat, din nou, dorinţa obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc. Potrivit documentului, Uniunea Europeană trebuie să revizuiască interpretarea rigidă şi învechită a dreptului la autodeterminare, care spune că acesta i se cuvine doar poporului unui stat.
“Este incredibil şi inacceptabil faptul că, în secolul XXI, atât Spaniei, cât şi României i se răspunde cu închisoarea la aspiraţiile legitime ale comunităţilor naţionale care formează o majoritate în regiunea în care trăiesc. Atât liderii catalani, cât şi cei doi tineri condamnaţi cu acuzaţia de terorism sunt victimele unor procese înscenate. În calitate de adepţi totali al democraţiei, respingem revenirea metodei dictatoriale şi protestăm hotărât împotriva unor asemenea cazuri, ca în Uniunea Europeană,
oameni nevinovaţi să fie condamnaţi în cadrul unor procesepolitice, de către teroarea de stat”, scrie în documentul transmis MTI.
Participanţii la manifestaţia cu focuri de veghe solicită autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc în forma în care aceasta a fost descrisă de CNS în “Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc”, scrie în proclamaţia semnată de preşedintele CNS, Balázs Izsák.
În conformitate cu principiul subsidiarităţii, populaţia regiunii istorice doreşte să preia rezolvarea unei părţi semnificative a problemelor de interes public, se citează din document. Intenţionează să realizeze toate aceste lucruri prin intermediul organismului ales care va avea rolul de moderator între
stat şi comunitate, care va dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative ale autorităţilor de stat.

2019-10-25

Armament rusesc în coasta României: Serbia a comandat o baterie antiaeriană Panţîr-S


25 octombrie 2019, Ion Gaidau
Armament rusesc în coasta României: Serbia a comandat o baterie antiaeriană Panţîr-S
Sistemul Panţîr-S
Arhivă Moscova va livra în curând Belgradului o baterie antiaeriană Panţîr-S, a anunţat preşedintele sârb Aleksandr Vucici în marja desfăşurării unui exerciţiu militar comun.
Exerciţii militare sârbo-ruse în coasta României. Rusia trimite ... „După cum ştiţi, am cumpărat o baterie Panţîr-S. Am comandat-o şi o aşteptăm să vină în curând“, a declarat Vucici vineri, înainte de a se deplasa la Batajnica, pentru a asista la exerciţiul militar sârbo-rus „Scutul Slav 2019“. Un batalion de sisteme de apărare anti-rachetă S-400 şi o baterie antiaeriană Panţir-S au fost transferate în Serbia pentru acest exerciţiu. Sistemul Panţir-S1 (cod NATO: SA-22 Greyhound) este echipat cu două tunuri gemene de 30 de milimetri capabile să tragă 5.000 de proiectile pe minut şi 12 rachete cu o autonomie de 20 de kilometri. Totodată, dispune de radare de detectare şi urmărire a ţintei. Desfăşurarea acestor tipuri de armament rusesc ultramodern în Serbia apare ca un afront la adresa Alianţei Nord-Atlantice.
La fel ca recenta achiziţie a S-400 de către Turcia, remarcă AFP. În luna iulie, Rusia a livrat pe calea aerului zece vehicule blindate de tip BRDM-2 Serbiei, în baza cooperării tehnico-militare între cele două state. Belgradul a mai primit de la Moscova 30 de tancuri T-72, dar şi mai multe aeronave multirol MiG-29. Totodată, cele două părţi au purtat discuţii pe tema livrării către Serbia a sistemelor antiaeriene  Buk-M1 şi Tunguska. Serbia şi Rusia strâng legăturile, în ciuda faptului că ţara balcanică este candidată la aderare la Uniunea Europeană. Bruxellesul nu vede cu ochi buni acest lucru. În Balcani, Serbia este principalul aliat al Rusiei. Iar această cooperare merge dincolo de Balcani. Vineri, şefa Guvernului sârb Ana Brnabici este aşteptată la Moscova pentru a semna acordul de alăturare la Uniunea Economică Euroasiatică, un proiect de cooperare regională conceput şi coordonat de Rusia care mai grupează Belarus şi Armenia (în Europa), precum şi Kazahstan şi Kîrgîzstan (în Asia Centrală).

2019-10-15

De ce Angliei nu i-a plăcut recunoașterea Ierusalimului ca capitală a Israelului?

Este important să vedeți următoarele date și să înțelegeți de ce.
* Primarul Londrei - musulman
* Primarul din Birmingham - musulman
* Primarul din Leeds - musulman.
* Primarul orașului Blackburn - musulman.
* Primarul orașului Sheffield - musulman.
* primar din Oxford -musulman
* Primarul lui Luton - musulman
* Primarul din Oldam - musulman
* Primarul orașului Rokdel - musulman
Toate acestea cu doar 4 milioane de musulmani din 60 de milioane de oameni care locuiesc în Anglia!
Astăzi, există mai mult de 3.000 de moschei în Anglia !!
Există mai mult de 130 de curți din Sharia islamică !!!
Există mai mult de 50 de sfaturi Shariah musulmane !!!!
* Există doar musulmani în principalele orașe !!!!!
Fără a se extinde la alte părți ale Regatului Unit ...
78% dintre femeile musulmane nu muncesc, sunt susținute de stat + locuințe gratuite ...
63% dintre bărbații musulmani nu lucrează, sunt susținuți de stat + locuințe gratuite ...
Familiile musulmane au în medie între 6 și 8 copii, susținute de stat, primesc locuințe gratuite ...
Acum toate școlile britanice sunt obligate să predea o lecție de drept islamic!
Unul dintre modurile de combatere a acestui fenomen este de a continua diseminarea acestor informații pentru a informa cetățeanul neinformat, care ascultă în principal posturile de radio și citește ziare interesate care nu publică adevărul periculos despre lume!
Până în ziua de azi, nu am văzut că aceste informații trec prin mass-media ... și le-ați văzut?

2019-10-14

Vă aduceti aminte se spunea Borbely in 2011?: Nimeni nu vrea sa fure leul, initiava privind "sic"-ul e una exotica

27 August 2011, o
Vicepresedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a declarat, la Targu Mures, ca intentia unor oameni de afaceri din secuime de a introduce "sic"-ul reprezinta un deziderat "exotic" si a asigurat ca "nimeni nu vrea sa fure leul romanesc".
"Oricine vine cu orice fel de initiativa trebuie sa se incadreze in legislatia romaneasca (...) Nimeni nu vrea sa fure leul romanesc, leul romanesc e tare si se tine pe baricade", a comentat Borbely. El a mentionat ca o astfel de initiativa de introducere a unei alte forme de plata, desi poate avea precedente in Elvetia si Ungaria, va trebui analizata, insa momentan se afla la nivel de deziderat.
Ce e cu "sic-ul"?
Eltes Zoltan Imre, unul dintre initiatorii proiectului de introducere a unei forme noi de plata in secuime, a declarat joi ca, alaturi de alti 150 de oameni, doreste sa puna bazele unei cooperative bancare ce ar urma sa puna in circulatie bonuri valorice, sub denumirea de "sic".
Cu mai multi colegi si prieteni ne-am gandit sa punem baza unei cooperative bancare pe nume Siculorum, Banca Cooperatista Europeana Siculorum - BES. Daca totul merge bine, vrem sa ajungem si noi acolo unde au ajuns elvetienii cu banca de WIR", a explicat Eltes, la Realitatea Tv.
"Vrem sa punem in picioare aceasta cooperativa bancara cu multa munca, nu cu speculatie de bursa. Primul pas, vrem sa scoatem niste bonuri valorice, mai bine zis file de cec pe care vrem sa le scoatem in circulatie in 2012 si sa imprimam pe ele personalitati din regiune", a adaugat el.
Eltes a explicat ca aceasta fila de cec - numita "sic", prescutarea de la "Siculorum - BES Bank" - va fi in valoare de 100 de euro, taxele vor fi platite statului roman in lei, iar membrii cooperativei pot sa procure cate 40 de bucati de "sici".
"Cei care intra in cooperativa o vor folosi intre ei ca o moneda locala, intre asociati", a adaugat el.
"Sic-ul", solutie la criza?
"Treaba asta merge foarte bine si in Elvetia, si in Spania, si in Ungaria. In momentele de criza, sistemul asta ar putea sa faca in asa fel ca economia sa prospere", a mai mentionat Eltes.
"Bonurile valorice vor fi in circulatie paralela cu banii romanesti, nici vorba ca in judetele in care vrem sa infiintam acest sistem sa fie fie scos leul romanesc", a sustinut Eltes, care a adaugat ca "sicul" nu va fi limitat la zona Tinutului Secuiesc, daca va functiona.
El a adaugat ca sunt 150 de oameni dispusi sa puna bazele acestui sistem cooperatist. "Nu vad nicio lege care sa ne permita sa nu facem treaba asta", a mai spus Eltes, admitand ca este nevoie de acordul BNR pentru un astfel de proiect.


Ungurii vor ca in judetele din Tinutul Secuiesc sa circule o alta moneda decat leul romanesc
26 August 2011
În Ardeal se lansează monedă separată maghiară. După ce în anul 2010, o organizaţie numită ERDELYI ERO a dorit înfiinţarea unui partid radical cu aceeaşi denumire, renunţând apoi din cauza lipsei de subscrişi, iată că, anul acesta are o iniţiativă cel puţin surprinzătoare. Aceasta vine din partea unuia dintre cei 150 de membrii fondatori ai organizaţiei, Eltes Zoltan Imre, din Miercurea Ciuc.
Propunerea ar fi infiinţarea unei banci care să se numească Siculorum Bes – Bank, precum şi emiterea unei aşa-zis monede, SIC.
Acest lucru este argumentat de autorul iniţiativei, astfel: "Într-o comunitate ca asta (minoritatea maghiară n.r), vom crea instituţii care vor proteja banii şi proprietatea intelectuală, unde activele sunt sigure şi înfloritoare. Banca va funcţiona cu mai puţine fonduri, fonduri de potenţial SIC, utilizate în schimburile comerciale", scrie piatza.net.
De fapt, această idee nu ar fi chiar atât de originală, deoarece inspiraţia domnului Eltes Zoltan Imre vine pe de-o parte din sistemul elveţian WIR, care funcţionează din anul 1929, antrenând vizibil cercul oamenilor de afaceri prin folosirea unui gen de monedă locală asociată, şi doar în domeniul economic, iar de cealaltă parte din sistemul unguresc, numit Francul albastru.
Acesta din urmă, este un voucher folosit în zona oraşului unguresc Sopron, aflat în apropierea graniţei cu Elveţia şi prevede relaţiile economice dintre membri aderenţi. Pe aşa-zis monedă de schimb este imprimat portretul compozitorului Franc Liszt.
Revenind la iniţiativa lui Eltes Zoltan Imre, pe SIC-ul transilvănean, ce se intenţioneaza să fie emis în anul 2012, ar urma să fie imprimate portretele unor personalitati din regiune, cum ar fi cel al Principelui Ardelean Gabriel Bethen.
O primă fază pentru punerea în aplicare a iniţiativei va fi pe data de 27 august a.c., când primarul (PCM) din Băile Tuşnad, Albert Tibor, va fi gazda unei reuniuni unde se vor lua hotărâri în acest sens.
Pentru reuniunea din data de 27 august de la Băiile Tuşnad au fost deja trimise aproximativ trei mii de invitaţii, către directori ai diferitelor instituţii publice şi private, persoane fizice, politicieni şi oameni de afaceri, iar Siculorum Bes- Bank se intenţionează a fi infiinţată la sfârşitul lunii septembrie 2011.

Despre introducerea unor monede locale în România

Din 2004-2005 incoace ma preocupa subiectul monedelor locale/regionale/alternative, ca mijloc de stimulare a economiei pe plan local. Este vorba de mijloace de contabilizare si efectuare a unor tranzactii in sisteme de troc, barter sau orice fel de de schimburi de bunuri si servicii intre persoane fizice/juridice/firme, bazate pe o unitate de masura liber aleasa, gestionata de un sistem electronic, online – adica un fel de online-banking, insa nu in euro sau lei, ci in “nasturi”, “cirese” sau “flori de colt”. In tari precum Germania, Elvetia si Austria, dar si in Ungaria, au existat si exista ZECI de asemena sisteme – cel mai de succes fiind in anii 1930 moneda regionala din Woergel/Tirol, iar in prezent cea din microregiunea CHIEMGAU, din sudestul Bavariei, cu un rulaj echivalent de 4 milioane de euro pe an, tranzactionate cu bancnote “Chiemgauer” sau cu plati prin card bancar.
Incepusem si eu, timid, sa laborez la asa ceva, la Sighisoara, prin 2009 si apoi in 2016, cand am creat, impreuna cu o colega activista, pagina “Banca Oamenilor” (pe moment dezactivata), unde se puteau crea conturi online pentru tranzactii in “moneda” virtuala numita “Floare de colt / Edelweiss”. Proiectelele acelea nu au ‘decolat’, din varii motive, insa relevanta si potentialul unor sisteme de schimb alternativ si de monede virtuale ramane, cu atat mai mult cu cat acestea cresc gradul de subsidiaritate si rezilienta economica a comunitatilor locale si regionale. In plus, emergenta unor monede virtuale gen Bitcoin, FOARTE(!) diferite de monedele regionale si avand alte scopuri, arata ca internetul aduce cu sine si noi conceptii privind monedele si mijloacele de schimb. Cum functioneaza insa, in detaliu, monedele locale/regionale? Mai jos incerc sa le descriu, plecand de la exemplul monedei de succes, Chiemgauer, deosebit de (bine) mediatizata in mass-media germana si nu numai (vezi video).
Sistemul Chiemgauer si altele similare (Bristol Pound, Kekfrank Sopron) functioneaza VOLUNTAR, ca orice moneda regionala – pentru a nu intra in coliziune cu monopolurile de emitere de moneda atribuite (de ce oare?) exclusiv statului si bancilor comerciale. Bancnotele Chiemgauer se pot obtine de la birouri de schimb sau online, la cursul de 1 : 1 cu moneda euro. Pentu a stimula circularea monedei regionale, rascumpararea se face la un curs ceva mai slab, in defavoarea euro, iar valoara monedei regionale scade anual cu circa 12% – adica se percepe o taxa de circulatie(!) ce poate fi redistribuita unor initiative nonprofit, la fel ca si diferenta de curs la rascumparare. In acest fel, moneda stimuleaza si intensifica schimburile comerciale intre ‘actorii’ participanti locali (magazine, mici producatori etc.), contribuind in paralel la finantarea unor initiative de binefacere. Sistemul Chiemgauer a fost initiat de catre elevii si profesorul unei scoli “Waldorf”, fiind intre timp bine integrat in economia locala si sistemul bancar oficial, fiind “impletit” cu cel din urma prin faptul ca unele banci locale vand/cumpara ele insele moneda locala.
O varianta mai simpla a monedei regionale/locale este sistemul de troc (LETS – local exchange trading system, vezi video), cu contabilizare si tranzactii de unitati de masura online, softul cel mai des folosit fiind CYCLOS, elaborat de un ONG olandez, si aplicat in numeroase asemenea proiecte, pe mai multe continente. De unde se vede ca aceste sisteme de schimb si de plata sunt perfect legale si compatibile cu cele oficiale – tocmai pentru ca sunt sisteme cu particiapre VOLUNTARA – adica moneda alternativa NU are statut de mijloc de schimb oficial, deci NU exista obligatia ca vreun comerciant sau statul s-o accepte.
Bun – dar de ce nu exista asemena sisteme in toate orasele si regiunile planetei, daca sunt, aparent, atat de benefice si legale? Pentru ca …NU prea se stie ca asa ceva exista, e legal si benefic. Simplu. Banii si sistemul monetar sunt percepute in general ca ceva ce tine exclusiv de stat si banci, aceste chestiuni fiind invaluite intr-un aer de mister si …alchimie. In plus, sistemele ca cele descrise mai sus (Chiemgauer, sisteme de troc) au si dezavantaje: necesita multa organizare, cunostinte de specialitate, experienta, capital social in localitatile participante, in timp ce posibilitatile de utilizare a “monedei” raman limitate, din pdv. geografic si al bunurilor/serviciilor oferite, atat timp cat autoritatea locala/statul nu accepta moneda pentru plata unor taxe si impozite.
Ar putea functiona asemenea sisteme si la noi, fara sa implodeze, fara sa le pradeze/sparga/hackuiasca candva cineva, doar asa, de dragul artei si din pofta de a distruge si ‘tepui’ ceva constructiv si benefic? In principiu DA, cu rezervele si masurile preventive de rigoare, valabile oriunde in lume. In primul rand, cred ca ar fi nevoie de o zona geografica cu suficient potential economic, social si civic – de regula un oras sau o microregiune cu identitate bine inchegata, cu un minim de traditie locala, spirit intreprinzator, coeziune si solidaritate sociala cat de cat – si cu suficienta INCREDERE a participantilor unii in altii – pentru ca fara inCREDere nu exista schimburi economice, din simplul fapt ca oamenii nu isi acorda CREDIT, la propriu si la figurat.
Intr-o varianta mai indrazneata si evoluata, un sistem local de schimb ar putea fi implementat chiar impreuna cu bancile comerciale si cu autoritatea publica locala (Consiliul local), bancile avand infrastructura pentru deschiderea si gestionarea conturilor de moneda locala si tranzactionarea acesteia, iar autoritatea locala, ca si bancile, dealtfel, ar functiona pe post de CREDITOR FINAL (“lender of last resort“) care sa garanteze cu o anumita suma in moneda oficiala (lei/euro) rascumpararea monedei virtuale, dupa, sa zicem, 1-2 ani. Autoritatea locala (si bancile) sunt cele care au dreptul si posibilitatile tehnice de a asigura rascumpararea monedei virtuale si echilibrarea unor debite in conturile virtuale ale cetatenilor prin impozite locale, scaderea datoriilor din indemnizatii, ajutoare sociale, contract de cont curent etc. In plus, plata taxelor si impozitelor locale in moneda locala ar fi acel element cheie care ar asigura functionarea de durata a sistemului, deoarece ar asigura circulatia monedei – de la cetatean si firme la stat si inapoi.
Pentru “pornirea” sistemului, odata instalat, emitentul monedei (de ex. un consortiu compus din autoritatea publica locala, banci, ONG-uri, avand rolul unei banci locale, cetatenesti) ar putea vira fiecarui cetatean in (sub)contul bancar alternativ o suma de 100 de unitati virtuale ce pot fi folosite pentru plata unor bunuri/servicii (prin online banking si/sau card bancar). La 1-2 ani dupa emiterea monedei alternative, consortiul emitent se angajeaza sa rascumpere de la utilizatori moneda virtuala (lucru pe care il vor face probabil doar o parte dintre participanti, ceilalti preferand sa foloseasca in continuare moneda virtuala). Garantia rascumpararii la cursul 1 : 1 cu moneda oficiala este preconditia functionarii si pastrarii valorii monedei virtuale, astfel incat sa fie acceptata si sa nu-si piarda din valoare pe piata libera de schimb. Bancile comerciale ar castiga de pe urma gestionarii monedei alternative prin comisioanele pe care le aplica si la tranzactiile in moneda oficiala – mai putin prin perceperea de dobanzi, lucru incompatibil cu monedele alternative.
Un asemena sistem pilot merita/poate fi implementat intr-o microregiune/arie metropolitata model, avand in centru un oras mic/mediu, inconjurat de comune/sate, astfel incat sa existe suficienta cerere/oferta de bunuri si servicii intre cetatenii microregiunii (de ex. alimente de la tara vs. bunuri industriale/servicii din mediul urban). Un sistem realizat in consortiu cu actorii mainstream ai vietii economice si politice locale ar functiona stabil, controlabil, cu costuri relativ mici, cu un potential randament mare si cu efecte benefice, masurabile, pentru microregiunea participanta, modelul putand fi evaluat stiintific si replicat apoi in alte zone ale tarii – posibil chiar prin creearea unui cadru legal de functionare a unor viitoare banci locale, cetatenesti.
Astept comentarii, sugestii si reclamatii la ideile de mai sus. Caut parteneri pentru proiect pilot, din mediul politic, administrativ, bancar, afaceri, ONG. Rog seriozitate!
Hans Hedrich
Asociatia Neuer Weg
19. 05. 2018

2019-10-10

Guvernul Dăncilă a căzut! Moţiunea de cenzură a trecut cu 5 voturi peste limită.

10 octombrie 2019, George Calin 
Moţiunea de cenzură a Opoziţiei a trecut, cu 238 de voturi favorabile, 5 peste limita majorităţii. 
Trei parlamentari PSD au votat alături de Opoziţie. PSD pierde Puterea după 7 ani şi jumătate de guvernare, cu o scurtă pauză – Cabinetul Cioloş. 
Premierul Viorica Dăncilă s-a răfuit, în plen, cu Călin Popescu Tăriceanu şi cu Victor Ponta. 
Liderii ALDE şi ProRomânia au ironizat-o pe Dăncilă.